Despre Apocalipsă și Illuminati

Veșnicia

Chiar dacă rațiunea omenească nu poate înțelege decat cu greu noțiunea de VEȘNICIE, Scriptura nu se sfiește să vorbească omului despre ea. Tocmai de aceea,vom încerca să scurtăm veșnicia,prin fereastra pe care ne-o deschide Scriptura,referindu-ne la următoarele persoane,lucruri și evenimente :

Persoane și lucruri veșnice

♦ Dumnezeul cel veșnic
♦ Fiul cel veșnic

♦ Duhul cel veșnic

♦ Cuvantul cel veșnic
♦ Împlinirea planului celui veșnic
♦ Viața veșnică

♦ Moartea veșnică

Ființe și lucruri create în <spațiul veșniciei> 

♦ Îngerii - care nu sunt veșnici

♦ Materia - care nu este veșnică 

Evenimente care au avut loc înainte de actul Creației 

♦ Căderea lui Lucifer
♦ Darea Mielului la înjunghiere
♦ Alegerea noastră de către Dumnezeu 

Toate cele șapte ființe sau lucruri veșnice țin, de fapt de ființa și de planurile Dumnezeului Celui Atotputernic. Nu este întamplător faptul că persoanele și lucrurile veșnice sunt în număr de șapte.Fiind simbolul desăvarșirii,al plinătății,numărul de șapte apare de foarte multe ori în legătură cu lucrurile ce țin de Dumnezeu sau de planurile Lui.

DUMNEZEUL CEL VEȘNIC 

În sublima sa rugăciune din Psalmul 90,Moise vorbește despre natura veșnică a lui Dumnezeu : „Înainte ca să fie nascut munții și înainte ca să fie făcut pămantul și lumea,din veșnicie în veșnicie,Tu ești Dumnezeu! " (Ps.90:2,). Dumnezeu n-a avut nici început și nu va avea nici sfarșit, „Eu sunt cel ce sunt" - i-a spus Dumnezeu lui Moise în fața rugului aprins „Cel ce se numește Eu sunt " (Exod 3:14) există deci de la început și va exista veșnic.Natura veșnică a lui Dumnezeu este subliniată și de multe alte texte din Scriptură,din care vom aminti doar cateva :

Dumnezeul cel veșnic este un loc de adăpost, și sub brațele Lui cele veșnice este un loc de scăpare ( Deut. 33:27).

Doamne,Numele Tău rămane pe vecie (Ps.135:13)

Căci așa vorbește Cel Prea Înalt , a cărui locuință este veșnică și al cărui Nume este sfant...(Isaia 57:15)

Încercarea de a înțelege natura veșnică a lui Dumnezeu se lovește de faptul că judecata noastră este adaptată la dimensiunile vieții pămantești și,tocmai de aceea,ne este greu sau chiar imposibil să concepem ce înseamnă cu adevărat ca cineva să nu aibă început și să nu aibă sfarșit .  Iar această problemă,care ține de limitarea noastră umană,ne împinge să căutăm explicații mai facile,care să fie mai apropiate de tiparele gandirii noastre.Aceasta l-a împins,probabil,pe om ca să respingă creaționsimul și să accepte evoluționismul.

Există însă și o altă perspectivă asupra întregii realități.Punand la o parte orice îndoială,putem afirma că în spatele scenei lumii văzute și nevăzute EXISTĂ CINEVA,care nu a lăsat nimic în seama coincidenței,ci,ca Unul care a existat înainte de orice început și va exista după orice sfarșit,EL ÎNSUȘI A CREAT TOATE LUCRURILE,cu un scop bine determinat.El a așezat legile vieții în lumea aceasta în așa fel,încat omul să poată bănui cate ceva despre existența Dumnezeului cel veșnic.Apucand această afirmație prin credință,toate lucrurile de pe scena universului văzut și nevăzut se vor așeza fiecare pe locul lui,chiar dacă nu vor exista întotdeauna dovezi evidente pentru mintea omenească.Această perspectivă din urmă își are fundamentul tocmai în Cuvantul Lui Dumnezeu,care vorbește limpede despre natura veșnică a lui Dumnezeu,după cum am văzut în citatele susmenționate.

FIUL CEL VEȘNIC 

Scrpitura vorbește despre o pluritate în Divinitate,pluritate pe care teologii o numesc Sfanta Treime : Tatăl,Fiul și Duhul Sfant. În lumina Scripturii,Sfanta Treime este o stare de existență divină reală,ceea ce înseamnă că Tatăl,Fiul și Duhul Sfant sunt o realitate divină veșnică.Iar aceia care ar încerca să nege acest lucru,aducand chiar și argumentele biblice,contrazic Biblia însăși.Deci Fiul este și El veșnic.Iată cateva texte din Scriptură care susțin acest lucru :

Și tu,Betleeme Efrata, ..din tine Îmi va ieși Cel ce va stăpani peste Israel și a cărui obarșie se suie pană în vremuri străvechi,pană în zilele veșniciei (Mica 5:2)

La început era Cuvantul,și Cuvantul era cu Dumnezeu,și Cuvantul era Dumnezeu.El era la început cu Dumnezeu..Și Cuvantul S-a făcut trup și a locuit printre noi,plin de har și de adevăr.Și noi am privit slava Lui,o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl. (Ioan 1:1-2,14)

Și acum,Tată,proslăvește-Mă la Tine Însuți cu slava pe care o aveam la Tine înainte de a fi lumea.(Ioan 17:5)

Primele două texte (Mica 5:2,Ioan 1:1-2,14) vorbesc despre preexistența veșnică a Celui Întrupat.Iar ultimul text (Ioan 17:5) vorbește despre întoarcerea Lui în veșnicia pe care a părăsit-o pentru un timp,de dragul nostru,pentru a ne aduce răscumpărarea.Existența terestră a Fiului descinde din veșnicie și se întoarce în ea.În lumina versetelor de mai sus,este deci că nu numai Tatăl,ci și Fiul este veșnic,așadar,Fiul nu are nici început și nu va avea nici sfarșit.

DUHUL CEL VEȘNIC 

Fiind cea de-a treia persoană divină,Duhul Sfant este în desăvarșită unitate cu Tatăl și Fiul,chiar prin faptul că și El este veșnic.Veșnicia Duhului Sfant este clar afirmată de Sfanta Scriptură :

Cu cat mai mult sangele lui Hristos,care prin Duhul Sfant cel veșnic S-a adus pe Sine Însuși jertfă fără pată lui Dumnezeu.vă va curăți cugetul vostru de faptele moarte,ca să slujiți Dumnezeului celui viu! (Evrei 9:14)

Textul citat Îl prezintă pe Duhul Sfant - Duhul cel veșnic - ca fiind la lucru alături de Fiul și de Tatăl în desăvarșirea lucrării de mantuire.În lumina afirmațiilor explicite ale Scripturii,fără îndoială,Duhul Sfant este și El veșnic,deci toate cele trei Persoane divine sunt din veșnicii în veșnicii.