Tabara cu peripetii

Capitolul 8

*Criss*

Sunt pe ponton,singura,cu picioarele in lac.Ma gândesc la ce s-a intamplat mai devreme,la cantina.Nu-mi vine să cred ca i-am spus asta in faţa,adica sunt foarte timida,chiar daca nu par.Pana in clasa a8-a nu puteam vorbi cu vre-un băiat, decat daca erau colegi de clasa sau mai mici decat mine.Apoi am inceput,ca eu si Brianna,sa fim tot mai bune prietene,sa ne petrecem timpul doar noi doua.

Pana cand intr-o zi,ea mi-a prezentat colegii ei de clasa.Erau foarte activi, fericiţi,prietenosi, asa ca m-am integrat si eu in grupul lor,iar ruşinea si timiditatea mea au disparut.

In timp ce ma gândesc la toate acestea, simt o mana pe umarul meu.

-Ti-am adus cartea,spune o voce blândă.

Ma uit catre acea persoana si observ ca este Andreea si Alex.

-O!Multumesc!Ce faceti voi aici?intreb eu curioasa.
-Noi am venit sa stam cu tine,dar tu ce faci aici?ma intreaba,apoi,Andreea.
-Am avut un incident,nu tocmai placut,la cantina,spun eu uitandu-ma spre apa.
-Stim deja!spune Alex râzând,iar Andreea aprobă ceea ce spune el.
-Cum?intreb eu uimita,in timp ce-mi scot picioarele din apa si ma ridic de jos.
-Mi-a spus Dani,spune Andreea.
-Nici nu-i de mirare,spun eu dezamăgită.

Intr-un moment de secunda ma trezesc uda leoarcă,înotând in lac.

-Nu-mi vine să cred!Ai vorbit cu el?Adica ai stat cu el la masa?Nici daca ii pronunţ numele nu suporţi,da' mai sa stai cu el la masa!tipa Brianna fericita.Acum pot asculta cântecele lui de fata cu tine.

Am ramas socata!Adica nimic din toate astea nu m-au socat atat de tare,decat faptul ca Brianna ii asculta cântecele in secret.

-Cand iti puneai căștile in urechi sa asculţi muzica,sub pretextul ca se aude mai tare,tu de fapt ascultai cântecele lui?intreb eu nervoasa ieşind din apa.
-O,haide!Din toate intrebarile pe care ti le-am pus,doar asta ai retinut?ma intreaba Brianna zâmbind.
-Da!spun eu,apoi o arunc in apa.Ma trage si pe mine de bluza,asa ca cad din nou in lac.
-Nu trebuia sa faci asta!tipa Brianna râzând.
-Ba da!spun eu,nervoasa.Sti ce m-a enervat cel mai tare?Faptul ca mi-ai ascuns asta.Puteai sa-mi spui ca iti plac cântecele lui.Daca imi spuneai,nu insemna ca voi face o criza de nervi sau ceva de genul,nu sunt nebuna!

Ies din apa si plec spre cabana.Este deja ora 18:30,cred ca copii se aduna din nou la focul de tabara,asa cum am făcut pana acum.Nu vreau sa ma vadă asa,uda leoarcă.

Intru in cabana si ma schimb repede in pantalonii mei scurti,preferaţi,un tricou gri,adidasi si imi usc parul.Il las despletit,apoi ies din cabana.Ma aşteptau toti afara. Brianna, Andreea,Alex si Madalina.

-Mi-au povestit ce s-a intamplat,imi spune Madalina.
-Bine,nu ma supăr!spun eu indiferenta.
-Imi pare rau!spune Brianna.M-am gandit sa facem un grup,doar al nostru. In care sa discutam,sa avem un loc unde sa ne intalnim si sa facem farse.
-Buna idee,dar eu vreau sa fiu singura acum,spun eu putin obosita.
-Nu vi la focul de tabara,canta Daniel,spune Andreea.
-Acum chiar ca vreau sa fiu singura!spun eu si plec.

Merg spre pădurea din spatele cabanelor. Ma aşez la margine unui copac si ma gândesc la diferite lucruri.Imi intorc capul spre tabara si pot observa cativa copii ce stau pregatiti sa vina profesorii, sa aprindă focul.

Imi las capul pe spate si închid ochii pentru cateva secunde.Aud niste pasi,apoi deschid ochii.

-Ah!De ce te furisezi asa?intreb eu,batandu-mi inima mai rau ca la un iepure.

Era Daniel.Stătea in fata mea,stand pe iarba.
-Scuze!Te-am speriat!spune el,in timp ce se juca cu iarba.
-Nu esti suparat pe mine?întreb eu curioasa.
-Nu!De ce as fi?spune el indiferent.
-Am fost cam dura.
-Hm!Nu!Poate ca asta e adevarul.
-De ce te comporţi asa?Parca nu esti tu!ii spun eu încruntată.In realitate esti îngâmfat si prea mândru de tine,ii spun eu indiferenta.
-Asta sunt eu cu adevarat.Cel din fata televizorului nu sunt eu cu adevarat. Impresarul imi spune ce sa fac...
-Hâm...imi pare rau pentru tine...
-De aceea am venit aici in tabara,sa stau departe de presa si de paparazzi.
-Te inteleg!Nici mie nu mi-ar plăcea sa fiu urmărită toata ziua sau sa tot dau interviuri.
-Eu am de cantat o piesa,vi si tu?
-Stau asa bine aici!Vin dupa ce termini de cantat,ii raspund eu,zâmbind.
-Am inteles!spune el,in timp ce se ridica de jos,apoi rade.

Dupa ce se îndepărtează de locul unde stăteam,ii sopteac un "imi pare rau",acum consider ca l-am judecat prost fara sa-i stiu adevaratul caracter.

Aud cateva din versurile melodiei,ce o canta la focul de tabara.Ma fortez sa o ascult si imi dau seama ca nu chiar atat de rea.E melodia ce a pus-o Bri de ziua mea.Dupa cateva secunde se termina,asa ca ma ridic de pe jos si merg spre focul de tabara.

Ajung acolo,apoi ma ajez intre Bri si Andreea.Ma intorc cu capul catre Andreea si ii spun:

-Mai stai cu cartea in mana mult?o intreb zâmbind.
-Poftim!Sper ca o vei citi.
-Chiar din seara aceasta.

Amândouă zambim reciproc si apoi ne uitam la focul ce ardea cu putere.Apoi ma uit la profesori si la elevii ce povesteau. Il zăresc pe Daniel,si el pe mine.Imi zambeste, la fel si eu.Se ridica de pe lemn si merge spre profesori.

-Copii!Pregatiti-va pentru o poveste înfricoşătoare!O va spune Daniel,ne anunţă un profesor.

Toti incep sa se bucure.Va fi prima poveste de groaza din aceasta tabara.