ONE BOY-Thousand feelings

Capitolul 1- partea II

 -Sunt Aiden, iar tu esti..

-Prea draguta incat sa-ti zic numele din prima.

Un zambet jucaus i-a aparut pe fata fetei care tocmai imi repara masina. Era prea frumoasa, exact cum spunea si ea, ca sa lucreze intr-un astfel de loc.

-In regula, maine in jur de ora doua vii aici, va fi gata, spune si arata spre masina.

Dau din cap afirmativ si ma indrept spre iesire pana cand aceasta imi striga numele intr-un mod foarte sexy.

-Daca vrei cu adevarat sa-mi aflii numele, eu ies la opt, putem merge undeva.

Ii zambesc atragator si imi vad de drum. Ma intereseaza mai mult ea ca persoana decat numele ei, dar nu stiu ce sa fac. E o fata foarte frumoasa si credasa ca as putea iesi cu ea.

Chem un taxi, dar cheful mi se strica brusc cand vad pe telefon numele "Emma"

-Alo, raspund sec

-Aiden, buna, a trecut ceva timp..

Nu cred ca am mai vorbit cu ea de vreo un an jumatate, dar nici ca nu i-am dus dorul.

-Da, ai dreptate, ce vrei?

O aud suspind si imi pare foarte rau pentru asta, dar nu poate scoate altceva de la mine. Emma m-a iubit mult si nu pot spune ca nici eu nu am facut-o. Vremea trecea si nu stiam ce tot fac cu fata asta. Poate trebuia sa o cer in casatorie, la varsta aia poate ca trebuia, dar nu o faceam, pentru ca nu o simteam femeia vietii mele. Povestea noastra nu a fost chiar o poveste. A fost doar povestea ei.

-Am vrut sa-ti spun ca-mi pare rau pentru tine si Kim, zilele trecute am auzit ce s-a intamplat.

In secunda doi i-am inchis telefonul in nas si o lacrima mi-a picat din ochi. NU! De ce mereu se trezeste cineva sa vorbeasca de Kim a mea? De ce mereu se trezeste cineva sa vorbeasca ca ii e dor de iubita mea moarta?

Zilele trecute m-a sunat mama ei si mi-a spus ce s-a intamplat si trebuie sa recunosc ca nu mai stiam nimic de mine in momentul acela. Trebuia sa fiu mai aproape de ea, poate ca nu se intampla asta acum, dar lucrurile deja au fost facute. Nu m-a chemat nici macar la inmormantarea pe care a facut-o acolo in New York. Nu a chemat pe nimeni dupa spusele ei.

Vreau sa trec peste, am fost foarte indragostit de Kim si trebuie sa recunosc asta. M-a facut sa fiu o persoana mai buna si dupa ce a plecat a luat tot cu ea. Acum, ce trebuie sa fac este sa ies cu fata aia si sa-mi incerc norocul. Nu credeam ca o sa mai zic asta vreodata dupa ce o intalnisem pe Kim...

-Numele meu este Jesy, daca pentru asta ai venit!

Ne aflam la restaurantul Crystal si pentru o secunda mi-a trecut prin cap momentul in care am cunoscut-o pe Kim chiar aici, la masa asta. Jesy era imbracata elegant, intr-o rochie rosie care ii scotea in evident ochii sai caprui, la care ma uitam si zambeam.

-Acum ca mi-ai aflat numele, vreau si eu sa-ti aflu povestea. De ce un tip ca tine este singur?

-Pentru ca s-a indragostit de cine nu trebuia, spun si privesc in farmuria plina cu paste.

Ea isi da ochii peste cap si zambeste. Fata ei imi adduce aminte de cineva, dar nu stiu sigur de cine.

-De ce spui ca e persoana gresita daca ai fost indragostita nebuneste de ea?

-Pentru ca daca era persoana potrvita nu murea.

Zambetul ii dispare brusc de pe fata si ochii I se maresc la auzul vorbelor mele. Nu trebuia sa i-o spun chiar asa, dar chiar asa e.

Dupa ce am trecut peste "povestea mea" mi-a spus si ea, la randul ei, despre fotul ei iubit care a inselat-o cu sefa ei, iar modul in care a povestit m-a facut foarte tare sa rad.

-Stai, opreste aici, aici locuiesc!

Opresc masina intr-o secunda si privesc casa in care ea locuieste. Este una destul de frumoasa pentru job-ul pe care il are.

-Mi-a facut placere sa iesim, Aiden, poate si altadata!

Un sarut pe obraz mi-a facut inima sa tresera si sa planga in acelasi timp dupa buzele altcuiva.

Cred ca asta e un nou inceput sau un alt sfarsit.