ONE BOY-Thousand feelings

Capitolul 7

  -Victoria?

Poftim? Lacrimile parcă se opriră din a mai curge şi mă întrebam dacă are sens tot ceea ce fac. 

 

-Victoria,tu eşti? 

-Doamnă,ea este angajată aici,numele ei este Kimberley. 

 

Aiden face un pas în faţă,privindu-mă din nou şi suspinând încet. 

 

-De fapt,ea este Kimberley..Kimberley Torres,fiica voastră. 

 

Nelly căscă gura dramatic,Will făcu ochii ca două mingi mari şi Emma parcă mai avea puţin şi leşina. Matt în schimb,doar s-a uitat la Aiden surprins de faptul că acestaştia situaţia. 

 

-Cum ai ajuns aici? Domnul Torres în sfârşit se ridică de pe canapea,venind cât mai aproape de mine.
Aiden voia să comenteze din nou,dar mi-am şters lacrimile ridicându-mă la acelaşi nivel cu persoanele care mi-au dat viaţă şi care m-au părăsit în acelaşi timp. 

 

-Unde voiai să fiu,tată? La orfelinatul împuţit în care m-aţi lăsat? Credeam că situţia financiară era problema,dar de unde?! Sunteţi atât de bogaţi încât puteţi cumpărătitanicul. 

 

-Nu ştii cu adevărat situaţia,Victoria,te rog ascultă-ne.. 

 

-Victoria? Ce dracu nume e asta? 

 

Will o luă pe Nelly în bucătărie făcându-i semn lui Aiden să vină şi el pentru a lămuri situaţia. Emma încerca să pară serioasă cu toate că i se vedea râsul ascuns.Normal ca situatia mea trista pe ea o amuza,iar Matt..el era serios ca întotdeauna. 

 

-Numele acesta este numele tău adevărat,intervine "tata". Victoria Florence Torres. 

Întrebarea care m-a bântuit aceşti 20 de ani a fost "Cine sunt eu cu adevărat?" Nu am ştiut absolut nimic despre mine,nici măcar numele.Propriul meu nume. Am trăit cuidea că părinţii mei au murit rugându-mă mereu pentru ei,dar ei ce făceau? Conduceau firma lor de succes peste tot prin nume,iar eu muream de foame la apartamenul meu închirie. 

 

-Duce-ţi-va dracu! Spun fără să-mi dau seama. 

 

-Draga mea,spune femeia care mi-a dat viaţă,putem fi din nou..nu aveam situtatia asta financiară pe vremea când te-ai născut tu,trebuie să înţelegi,dar acum...Doamne,eştiatât de frumoasă,spune şi eu mă indrepartez,vrem să vii cu noi,să aflii toată povestea despre familia ta,iar noi s-o ştim pe a ta. 

 

-Povestea mea? Am crezut timp de 20 de ani că sunt o orfană tâmpită care nu ştie ce să facă cu viaţă ei,o chelneriţa la restaurante şi baruri,fără viaţă socială,niciun prieten,nicio persoană care să fie mereu acolo..Şi povestea voastră? Nici nu vreau s-o aflu. Nici nu vreau să ştiu ce făceaţi voi când eu mă străduiam să-mi plătesc unacoperiş deasupra capului. Veniţi aşa de dracu ştie unde şi aveţi pretenţia să fim din nou o familie...familia demult pierdută? Ei sunt familia mea,spun şi arăt spre ei. Emma dă ochii peste cap,dar o ignor total,Nelly zâmbeşte cu lacrimi în ochi,iar Will ne priveşte calm. –Ei mi-au fost alături când nimeni nu era,măcar o parte din ei. Cu rele cu bune,ei sunt aici. Aşa că dacă ţineţi măcar puţin la viata mea n-o să provocaţi faliment familiei King. Nu mai distrugeţi şi alte vieţi. Dacă la voi cresc banii in copaci,nu-mi pasă.

Oamenii care mi-au dat viaţă se uită la mine cu lacrimi în ochi,dar fără niciun comentariu de adăugat. Se îndreaptă spre uşa,spunându-i lui Nelly că vor pleca din nou înNew York şi că nu o să mai semneze contractul,această suspină uşurată privindu-mă. 

-Victoria!

-Nu-mi spune aşa. 

 

-Dacă mai contează,numele meu este Amanda,iar tatăl tău ..John,ai numărul nostru dacă te răzgândesti,spune cu disperare dându-i lui Will un număr de telefon.Dar,te previn. Ei nu sunt familia ta si te pot da afara intr-o fractiune de secunda. Si mai e timp sa fim o familie fericita,timpul niciodata nu este pierdut,dar te rog,ai grija sa nu faci din "prea devreme" un "prea tarziu" pe care tot tu sa-l regreti la final.

Urc în camera mea fără niciun comentariu de dat niciunuia dintre ei. 

Cine dracului sunt? Cine sunt pe lumea asta? De ce eu? Cu ce am greşit?
Începeam să plâng de una singură,dar ştiam că nimănui nu-i pasă.
Aiden intră în camera mea privindu-mă ca niciodată. Unde e băiatul care se juca cu mine? Care găsea o glumă la tot ce spuneam? Dacă e tot aici,doar că nu în preajmamea..sau odată cu situaţia asta va găsi un motiv să mă aibe la mâna că să-şi bată joc? Datorita lui am descoperit cine sunt,mi-am vazut parintii dupa 20 de ani. Tot ce puteam sa fac acum este sa-l privesc. Priveam barbatul de care eram indragostita cu ochii plini de lacrimi.

-Kim,eu...poate nu trebuia să aflii aşa..

-Nu. Aiden. Datorită ţie am aflat cu adevărat cine sunt şi pentru asta îţi voi fi recunoscătoare toată viaţă. 

 

Am vrut să-i mulţumesc din nou,dar nu am putut pentru că el s-a apropriat imediat şi într-o fracţiune de secundă buzele noastre s-au atins.