ONE BOY-Thousand feelings

Capitolul 2

  Camera unde urma să-şi petreacă următoarele cinci luni era mai mare decât propriul său apartament.Avea baia ei, care era dotată cu tot ce avea nevoie şi să nu vorbească de dormitor, care arată incredibil. Patul este unul destul de mare cât să încapă două persoane,cu aşternuturi negre şi feţele de pernă albe. Un covor micuţ de culoare roz era situat undeva în centrul camerei cu toate că,culoarea această nu se potrivea cu nimic din jur. Televizorul era unul la care doar putea visa să se uite,perdelele erau şi ele negre,iar Kim le-a tras pentru ca soarele să pătrundă în camera întunecată. Cu toate că avea în gând câteva modificări,era destul de mulţumită şi fascinată în acelaşi timp. Şi se presupune că asta e camera de oaspeţi,nu?!

Când să înceapă şi ea să despacheteze imaginea lui Aiden i-a apărut din nou în minte. Nu putea să-l înţeleagă. Nu ştiu oricum ce părere are el despre această mutare temporară,dar presupunea oricum că nu va fi încântat. Poate că, dacă îl cunoştea mai bine putea să-şi dea seama din privirea lui dacă minte sau nu,dar îl cunoaşte doar de-o seară şi deja crede că îi este suficient după modul în care s-au cunoscut şi cum a decurs prima lor conversaţie. Nu voia să-l cunoască mai mult decât o făcea. Voia să-l evite pe tot parcursul şederii aici  cât mai mult posibil.

Kim şi-a atins lănţişorul din nou şi a privit spre podea. Nu îi venea să creadă unde este şi ce are de făcut mai departe. Nu ştia dacă poate să fie mândră de ea sau să-i fie ruşine că a ajuns până aici. Gândurile ei au fost întrerupte când un ciocănit la uşa a făcut-o să tresară.

-Intră,a strigat ea ascunzându-şi lănţişorul sub bluza pe care o purta.
Zâmbetul Emmei se năpusti în camera întunecată,iar Kim zâmbi automat. O consideră pe Emma o persoană asemănătoare lui Nelly,doar că nu-i venea să creadă cum, o femeie ca ea poate împărţi patul cu un asemenea bărbat. Kim avea să-şi dea seama cât de curând că în spatele acestui zâmbet se ascunde o adevărată scorpie.

-Kat,cum crezi că este camera? Te-ai acomodat deja? Emma a simţit o ameninţare încă din prima clipă în care această femeie a pătruns pe "teritoriul ei" ,cu toate că nu e genul de seducătoare, trebuia să recunoască că,dacă femeia asta îşi lua o rochie sau nişte haine mai sexy putea să aibe toţi bărbaţii din oraş la picioarele ei. Şi de-asta îi era frică.

-Hm..camera e super ok,dar sunt Kim nu Kat,spune această şi îşi forţează zâmbetul. Nu ştia dacă ar trebui să o deranjeze faptul că încă nu i-a reţinut numele..chiar dacă se cunosc de aproximativ o zi.

-Oh,sigur,cât de prostuţă sunt. Acum ascultă-mă şi ascultă-mă bine,ok? Emma îşi schimbă foarte brusc starea de bine privind-o pe Kim cu amărăciune. –Asta este viitoarea mea casă,bine? După ce dragii mei socri se vor duce asta va fi casa mea,proprietatea mea şi a lui Aiden,da? Tu nu vii aici ca să te dai la iubitul meu sau mai bine zis viitorul meu soţ pentru că dacă o vei face o să-ţi fac o mică cunostita cu "Emma cea rea" şi nu cred că vrei s-o întâlneşti. Atâta timp cât faci curat pe aici prin casă nu-i nicio problema,dar dacă te văd că-ţi beleşti ochii la Aiden..oho,ai încurcat-o,draga mea! Inima lui Kim bătea din ce în ce mai tare şi pulsul îi creştea la fiecare cuvânt în parte. Emma zâmbi drăgălaş încă o dată până să-şi facă dispariţia din camera.

Kim nu putea înţelege ce tocmai a auzit de la femeia asta.Singurul adjectiv potrivit pentru ea era cel de "nebună" . Acum ştia şi motivul pentru care familia King nu găsea o menajeră care să ţină la locul ei de muncă. Cu ţicnita asta prin jurul lor nici dracu' n-ar stă.
Dar cum Kimberly Torres era o adevărată luptătoare şi nepăsătoare nu avea de gând să plece şi să-I ofere satisfacţie. Evident că nu avea de gând nici să se uite după Aiden pentru că nu era deloc interesată. Nici nu ştie de unde a venit această "morală" pentru un bărbat pe care Kim îl consideră total..neatrăgător. Adică da, arată foarte bine şi chiar era curioasă ce se afla sub hainele alea scumpe,dar nu era de nasul ei .