A doua zi mă plimb din nou prin parc in speranța de-al revedea.Cu pachetul în mână și cu ochii în patru dau din nou de un hanorac albastru.
— Hei, îl salut cu o ușoară nervozitate.
— Ne cunoaștem?
Dau să-i răspund, dar el se întoarce la prietenii săi de parcă nici nu eram acolo.
