Cred că tipul e beat deoarece nu face altceva decât să râdă, ceea ce mă face şi pe mine să râd.
— Scuze, murmur.
— E ok, zice zâmbind. Oricum nu îmi plăcea tricoul.
În mod normal o persoană decentă i-ar duce tricoul la curățătorie şi i-ar cumpăra altă bautură. Şi eu sunt o persoană decentă... numai că fară bani, ceea ce îmi face treaba asta destul de grea.
Ar trebui să plec, în mod normal. Ceea ce aş şi face, dacă nu aş simți privirea lui Adam în ceafă. Oftez şi mă întorc spre băiat.
— Deci, încep eu, ăm.. era fain tricoul... adică înainte să fie... roz.
Ar trebui să tac.
— Oricum, oftez. Eu sunt Sonia.
Dar în loc să primesc un răspuns aud un ,,mişto" care nici măcar nu îmi era adresat mie, ci lui, caut cu privirea) Adam?!
Mai arunc o ultimă privire spre tip şi mă retrag lângă Adam. E clar, nu am nici o şansă.
— Rândul tău, zic.
Mă sprijin de un perete şi îmi scot țigara şi încep să fumez. După primul fum decid să arunc o privire spre Adam, Adam care acum se ceartă cu tipul. Văd că Adam dă să plece, dar tipul îl apucă brusc şi încearcă să îşi lipească buzele de ale lui, dar fară succes. Adam se fereşte şi se îndreaptă spre mine. Are noroc că e uscățiv şi că tipul e beat. La jumătatea drumului murmură un ,,sunt lezbiană" şi vine spre mine.
— Îmi voi cere scuze de pe acum pentru asta. Sau nu,de fapt nu, spune lipindu-şi buzele de ale mele.
Sunt cât pe ce să mă retrag, dar îl văd cu coada ochiului pe tip. O persoană decentă i-ar da o palmă şi ar pleca. Dar eu nu am cum să fiu o persoană decentă, aşa că îl sărut înapoi.
n/a: ăm.. în carte e vorba despre doi adolescenți care au găsit concomitent un pachet cu paisprezece țigări şi îl pasează unul altuia până se termină țigările. sper că se înțelege acum *două puncte parenteză paranteză*
