Rămân încremenită pentru câteva clipe. Trec cu privirea de la unul la altul observând mai bine cât sunt de identici. Revenind în simțiri mă întorc spre cel de lângă mine.
— T-tu ești Adam, nu?
Dă din cap aprobator și mă întorc spre celălalt.
— Iar t-tu...?
— Adam, rostește el zâmbind.
n/a: vrea cineva dedicație?
