Capitolul 30

1.3K 91 3
                                    

Uneori stau și mă intreb. Oare se poate mai rău de atât? Părinții nostrii au fost si ei la aceeași scoala , au trecut prin aventuri etc. Noi am fost la aceeași , am fost in marea aventura Japonia , am distrus o școală, fugăriți prin Europa din cauza unui ticnit iar, acum suntem in Anglia.
Oare o sa se termine cu toate astea?  Nu spun ca nu-mi place sa omor pe alții sau sa fug prin Europa dar, devine la un moment dat plictisitor.
Maine dimineața vom merge acasă sa stam de vorba cu mama si tata. Bianca e nerăbdătoare sa o vadă pe mama. Adevărul e ca eu si cu tata aveam o relație strânsă cand eram mai mic dar, de pe la 14 ani in coace ne-am răcit rău de tot iar acum am ajuns in acest punct.
Mă aflu în apartament. Cretinul e pe afara, Jay e cu Bianca iar Kim e la shopping. Ah da si ticnita aia e la coafor. Sa dea Dumnezeu sa îi i-a foc părul.
-Jay mergi mai târziu prin oraș? Am chef sa mă plimb.
-Ok.
-Eu sa mă uit la un film cu fetele. Spune Bianca
Merg la bucătărie sa-mi fac un sandwich. Deschid frigiderul si-mi i-au ce-mi trebuie. Pe ușă apare si pacostea.
-Au sunat cei de la circ. Își vor peruca înapoi.
-Ha ha . Ce sa zic.
Are părul ars pana la umeri vopsit in toate culorile posibile.
-Era un cupon de reducere. Expira mâine.
-Pff cât de disperat sa fii pentru un cupon.Sincer chiar mă așteptam la astfel de rezultat.
-Bine ca le știi tu pe toate.
Continui sa-mi fac acel sandwich. Deoadata imi vine o idee. Se apropie ziua de naștere a lui Kim. Dacă i-as cere mâna? Trebuie sa notez asta sa nu uit.
E perfect.

Scoala De Corectie IIIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum