Cântecul de la miezul nopţii

Coliziune în introspecție

Salutare, astazi nu va mai zic nimic de scoala sa par un tip cool.  De dor, nu va mai intreb ca stiu ca v-a fost dor de mine ca de vacanta de vara :p Cand o sa am intrebari mai bune pentru voi, cu siguranta am sa vi le adresez! Pana una alta, eu am aici o noua poezie pentru voi. Porniti melodia apoi cititi versurile. Sper sa va placa!

Lectura placuta!

-----------------------------------------------------------------------

Coliziune în introspecție

Rătăcitor, străbat poteci de zgură.

Din cerul meu, argint topit picură.

Pierdut, mă regăsesc într-o ființă superioară,

Adică-n nisip, în inexistența timpului ce zboară,

În pustiu găsesc viața și-n agitație, vidul de negură.

Peste mine trec clipe, căci trebuie să mor, să renasc în absolut,

Facându-mi conștiința maleabilă, mâinilor mele de lut.

Am avut un gând divin, dar l-am stins cu demisec,

Că destinația lor e întuneric, ca a sufletelor din aztec.

Mintea mi-e un univers viu, din care-mi trebuie un berbec,

Să sparg uși de clepsidră, salutând infinitul edenic.

Cuvintele-mi sunt iubire, prinzând glas pe elizee,

Lumi de piatră și ape, unde cresc albe orhidee.

Urc cu scara către un răsărit ce n-are epopee

Și nici sfârșit! Iar asta îi e gloria ce nu intră în a pământului cornee.

Are doar un început imortal, luminând mistic, semințe fagacee,

Dar până am să ajung eu acolo, am să fiu dezmembrat de a mea odisee.

Jonglez în expansiune cu stări amorfe,

Că am crescut la circul mizeriei,

Ducând o existență... n-am cuvânt înlocuitor agoniei,

Și nici parfum să fac frumos cuvântul modestiei.

Închid ochii. Mă văd într-o barcă, pe fluviul Amazonului,

Strecurându-mă printre liane calde, vâslind în afara chinului,

Stând de vorbă cu un bătrân șaman, cugetător al timpului.

Trec prin voi șoaptele lui și ale mele,

Că nu știți să faceți, din pietre, mărgele.

Socotiți voi că vă vor prinde din urma toiegele

Și n-aveți timp să faceți diferențe, pe iris văzându-vă doar dilemele.

A devenit clișeic țelul vostru, suprem comun,

Dar cum să vă zic eu vouă, într-un gând bun...

Vedeți că vă curge smoala prin ceaun!

Considerați nesăbuință, sau un gest nebun,

Dar am lucruri mai bune de făcut, vă spun...

Decât să găsesc fericirea, presupun!

-----------------------------------------------------------------

Va multumesc mult ca ati citit!

Probabil ca aceasta va fi ultima poezie inainte de publicarea volumului.

In volumul de poezii ce l-am pregatit pentru voi, va asteapta multe povesti pe subiecte diferite asa cum v-am obisnuit pana acum. O calatorie spirituala alaturi de mine,  din care veti ramane cu  o experienta placuta, multe intrebari si... continuati voi de aici :) Chiar sunt curios cum considerati ca o sa va schimbe volumul de poezii sau vindece sufletul.  Astept parerea voastra!

Sunteti si voi la fel de narabdatori ca mine, sa tineti cartea in mainile voastre? :)