Paradise Lost

Capitolul 4

Orele au trecut greu deoarece voiam sa treaca repede. Voiam sa ajung acasa mai repede. Ma gandeam sa il intreb daca vine la petrecere si pe Chanyeol. Dar nu eram atat de apropiati.

~
Ajunsesem acasa si am inceput sa ma pregatesc. Mi-am facut un dus si mi-am pus hainele pe care mi le luasem ieri cu Hyeri.

S-a facut ora 8 si lumea a inceput sa vina. Nu cunosteam pe nimeni de aici. Nu dupa mult timp apare si Dean. L-am imbratisat strans in semn de multumire ca a venit si ne-am asezat pe canapea. Fara sa vreau l-am vazut pe Chanyeol cu o fata la petrecere. Cred ca mi s-a parut. Mai stau putin de vorba cu Dean si am impresia ca il vad si pe baiatul misterios de pe hol si din parc. Cred ca nu mai vad bine. Nu ar avea cum sa ajunga ei aici.

Lumea a inceput sa se agite. Peste tot era nebuneala. M-am dus sa le caut pe fete deoarece mai aveam nevoie de hartie dar nu mai aveam. Pana la urma am gasit-o pe Daezy care statea de vorba cu o fata. Era fata care o vazusem cu Chanyeol? Oare chiar era si Chanyeol?
-Ea e Tiffany, o prietena foarte buna.
-Buna eu sunt Yun.
-Mi-a zis Daezy ca esti mai mica cu doi ani. Si fratele meu este. Este si el la petrecere, poate faceti cunostinta.
Iar in secunda doi apare Chanyeol.
-Chanyeol, fa cunostinta cu Yun, colega de apartament a lui Daezy. Spune Tiffany.
-Chanyeol? Spun eu mirata.
-Oh, Yun. Nu stiam ca locuiesti cu Daezy.
Deci am avut dreptate ca l-am vazut.
-Va cunoasteti? Intreaba Daezy.
-Da, suntem colegi de banca. Spune Chanyeol razand.

Am plecat de langa Daezy si Tiffany si Chanyeol si m-am dus sa il caut pe Dean. I-am spus ca ma duc pana la magazin sa cumpar niste hartie deoarece eu l-am chemat si trebuia sa ii zic ca plec.

Afara deja era tarziu. Strazile erau intunecate. Iar stalpii de iluminat pâlpâiau ca in filmele de groaza. Magazinul nu era foarte departe asa ca am incercat sa merg mai repede. Am simtit un miros care imi placea mult. Fara sa imi dau seama cineva m-a prins de mana oprindu-mă din mers. Dupa care imi da drumul, eu facand cunostiinta cu asfaltul. Si desigur zgariindu-ma. A vrut sa zica ceva dar a plecat. Nu am vazut cine era si nu am vrut sa strig dupa el pentru ca imi era frica sa nu se intoarca si sa imi faca ceva mai rau.

M-am intors repede acasa iar in usa casei am dat de Dean care astepta sa vin. Cand a vazut ca m-am zgariat ii venea lui sa ma ia la bataie. Ne-am dus in camera mea. Unde nu erau invitati si m-a ajutat sa ma bandajez. 

Era 3 noaptea iar lumea incepea sa plece. Am iesit din baie iar el statea chiar langa usa, baiatul de la scoala. Am trecut prin fata lui si am simtit un parfum revigorant exact ca aceluia care m-am prins de mana afara. El a fost mai devreme? Chiar il vazusem la petrecere. Dar ce i-am facut eu sa merit asta? Am fugit repede sa o intreb pe Anne ce e cu baiatul asta aici.
-Nu il stii? E foarte popular. Mai ales la scoala la tine.
-Serios?
-Kai, vi putin? Il intreaba Anne
-Stai ce? Nu. Nu il chema.
Dar era prea tarziu. Ne auzise.
-Vreau sa iti prezint o prietena. Ea e Yun.
Nu zice nimic, doar schiteaza un zambet mic in coltul gurii. Ochii lui erau negri si profunzi. Parul era putin ciufulit ca intodeauna. Era superb.