Vlad: Punem bagajele si pe Neko in dubita, baietii o sa le duca acasa, noi mergem la o plimbare. Eu: Oh, unde mergem? :3 Vlad: Mergem la un prieten bun..
Eu dau din cap aprobator si zambesc. Inainte sa plecam o pup usor pe micuta Neko pe frunte si ii zic:
Eu: Pa Neko, ne vedem, te iubesc!
Neko miauna si da din codita. E asa qt! ♡♡♡♡♡
Intru in masina, langa Vlad care vorbea la telefon:
Vlad: Da.. Da, ne vedem, nu-i problema, am marfa. Inteleg.. Apfff, in cazul asta, nu! Vreau banii in mana sau arunc marfa in apa, INTELES?!.. Pa!
Dupa ce inchide telefonul il arunca pe bord si se uita furios la mine, eu intreb putin speriata:
Eu: Ce s-a intamplat?!
Vlad nu spune nimic doar ma saruta. Eu ii raspund la sarut. Imediat, pe fata lui Vlad, se arata un zambet:
Vlad: Nimic, e totul bine acum, cat esti tu aici. Eu: Aww :3 Ia zi, repede, unde mergem?! :3 Vlad: O.sa vezi, o.sa-ti placa! Eu: Ok, am.incredere! :3
Peste cam 10 minute de mers cu masina, in.care nu am vorbit nimic, ma trezesc spunand:
Eu: Ok, eu ma pun sa dorm! Vlad: Intinde scaunul si dormi, te trezesc cand ajungem. Eu: Bine, somnic pufos sa am. Vlad: Pupa-ma!
Eu imi dau ochii peste cap si il pup pe obraz, apoi ma intind pe scaun.
*Peste o ora.*
Vlad: Sara, iubito, trezeste te! Eu: Hm? Nu.. Vlad: Am ajuns! Eu: Ah... Lene.. Vlad: Te musc! Eu: Niuu, staii, ma trezesc.. Mai tarziu! :3
In acel moment ii.simt dintii lui Vlad pe gatul meu:
Eu: Ahhh! Vlad: Doare?! Eu: Esti proooooooost! *Spun eu cu botic de copil.* Vlad: Da, da, hai, jos! Eu: Ok, ok, idiotule.. Vlad: Ce ai zis?! Eu: Nuj.. Vlad: Aa, da?!
Cand am coborat din masina si am ajuns in fata masinii, nu am apucat sa admir superbul peisaj caci Vlad a inceput sa ma.cicale:
Eu: Vlad, ia mana de pe mine! Vlad: Ca de nu?!
Si aici a inceput totul!
I-am dat un pumn in burta, el mi-a bagat mana in par si a inceput sa ma ciufuleasca. Eu ii dau o palma peste mana si ii sar in spate si incep sa il ciufulesc in timp ce radeam.ca doi retarzi, pana cand, o voce ne-a intrerupt:
Baiat: Hei, hei, aici nu-i ringul de lupte. Aia e in casa!
Eu incetez din al ciufulii pe Vlad si ma uit catre baiatul cu ochi negri care venea spre noi:
Vlad: Ronald!
Cei doi dau mana, eu fiind inca in spatele lui Vlad ma uit la baiatul cu ochi negri:
Eu: Salut, baiat cu ochi negri, eu sunt Sara! *Spun sarind de la Vlad din spate.* Ronald: Ronald, incantat! *Spune intinzand mana zambitor.* Eu: De ce ai ochii negri?! *Spun dand mana cu el.* Vlad: Haide sa intram, o sa vezi.
Ochii lui Ronald sunt nergii pe de-a intregul. Iris, pupila si albul ochiului, nu se deosebesc intre ele.
Inainte sa plecam de pe loc realizez unde suntem. Ma opresc brusc din tot ce fac si ma uit in imprejur.
Suntem intr-o padure, langa un lac, in fata noastra e o cabana uriasa.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Eu: Wow.. E superb.. Ronald: Da, chiar e. Vlad: Haide, e frig.. Eu: Da, chiar e!
Am zambit toti si am mers in cabana. Cum am intrat in cabana dam de un living numai din lemn. In semineul din dreapta ardea focul. Era o canapea mare, din piele alba, in fata careia un pufos covor din blana era asezat. In stanga si dreapta canapeleii erau 2 fotolii, tot din piele alba.
Im stanga era o superba biblioteca, cu carti si diferite bibelouri de culori inchise.
Langa biblioteca erau asezate 2 fotolii, si langa fiecare o masuta cu cate o veoza pe ea.
Inauntru era un miros placut de lemn. Caldura acaparase incaperea. Iti venea sa-ti iei niste ciocolata calda si sa te pui pe fotoliul de langa geam, sa privesti minunata priveliste.
Cat admiram eu incaperea si privelistea de afara, 2 brate ma cuprind si un pupic se asterne pe fruntea mea:
Vlad: Ti-am zis ca o sa-ti placa. Eu: E superb. Ronald: Cocolata calda?! Eu&Vlad: DA! :3 Ronald: Imediat, asezati-va, aduc ciocolata si vorbim.
Eu si Vlad ne-am asezat pe canapeaua alba. Vlad m-a luat in brate. Priveam linistita focul din semineu, deja ma gandeam, iarna asta o sa fie faina, nu ca celalalte.. Cred..
Suntem in 9 noiembrie 2016, vremea e numai buna de stat in casa, la caldura si sa citesti o carte sau sa te uiti la un serial in timp ce mananci cereale cu lapte cald.
Ronald: Bun, a venit ciocolata. Eu: Yey!
Dupa ce am luat o gura din ciocolata calda, am privit baiatul cu ochi negri si am intrebat:
Eu: Baiatule cu ochi negri, de ce ai ochii.. Atat si asa de negri?
Ronald s-a uitat la Vlad si a zambit:
Ronald: Vezi tu, Sara, eu nu sunt nici vampir, nici varcolac, nici vrajitor, sunt o putere mai mare.. Eu: Continua.. Ronald: Am puteri vindecatoare, pot sa citesc ganduri, vad frica si vad demonii din jur. Eu: Demoni?! Vlad: Da, demonii. Explica-i, trebuie sa raspund. *Spune in timp ce se ridica si raspunde la telefon.* Ronald: Demonii nu pot sa faca nimic oamenilor, inafara de persoanele depresive, triste sau singure. Eu: Aha.. Ronald: Vezi tu, sunt ca niste mici spirite, sunt absolut peste tot, de exemplu, e unul chiar pe cana ta cu ciocolata calda.
Eu ma incrund si iau cana in mana zicand:
Eu: Poate ca esti tu demon, da asta e ciocolata mea!
Ronald incepe sa rada:
Ronald: Vezi tu, frica, e ca o figura, neagra, comlet, ea e mereu langa tine, dar cu cat frica creste, ea devine mai puternica. Faza cu cititu gandurilor e mai complicata, nu merge la oricine, de exemplu, la tine. Eu: Nu poti sa-mi citesti gandurile? Ronald: Nu.
Atunci Ronald se uita adanc in ochii mei. Se apropie usor de mine, nasurile noastre se ating, inca privindu-ne in ochi.
![Viata Printre Vampiri Vol.ll [18+] (√)](https://img.wattpad.com/cover/84800880-64-k92963.jpg)