I'm a criminal

Capitolul 7

Happy new year. Gândiţi-vă la trecerea dintre ani ca la o poartă. Puteţi să treceţi prin această poartă în noul an şi să luaţi cu voi doar lucrurile şi gândurile bune. LA MULŢI ANI!

Ne vedem deja în 2017.

"Și cum a mers cu profa de istorie?", întreabă acesta de îndată ce intrăm în casă.

"Păi ce să fie.", am ridicat indiferentă din umeri. "Am mers la directoare, i-am spus că ce s-a întîmplat din cauza unui impuls nervos din cauza pierderilor suferite, și asta este, a prins momeala. Ba mai mult mi-a luat partea în fața profei de istorie, spunîndui că felul în care a acționat este total lipsit de omenie. Sunt o actriță bună, ce pot să zic.

"Și foarte modestă.", spune Harry lăsîndu-și cheiile pe măsuța din sticlă din living, apoi trece pe lîngă mine făcîndu-și drum spre bucătărie.

"Mulțumesc am învățat de la cei mai buni.", îi răspund ironic urmîndul.

"Știu că sunt cel mai bun, mai ales în pat.", spune el luînd pachetul cu suc din frigider, şi îşi toarnă puțin într-un pahar.

"De unde ești așa sigur că ești bun?", îl întreb ridicînd o sprînceană.

"Gemetele, zgîrîieturile pe care mi le lasă pe spate, faptul că mă sună după asta și practic mă imploră să le-o mai trag odată. Dap cam din asta.", spune sorbind la urmă din paharul cu suc.

"Tot eu sunt cea modestă, nu?"

"Da, mereu tu prințesă. Știi mii foame sau poate ăsta era modul tău de a te asigura că nu te voi dezamăgi în pat, și îmi spui subtil că te pot mînca pe tine.", spune acesta apropiinduse de mine și lipindumă de masa din bucătărie.

"Distanța Styles.", îi spun tăios, apoi mă strecor prin micul spațiu rămas între noi. El doar chicotește de reacția mea.

"Fie. Vreau paste.", spune acesta autoritar.

"Așa și?"

"Și tu vei găti.", spune de parcă este ceva evident.

"Și eu ce sunt bucătăreasă? Se presupune că tu ești bona mea nu eu a ta. Așa că dragă bonă te rog să-ți faci singură pastele."

"Sau nu poți găti?"

"Ce?"

"Poate că ești bună doar la băut.", spune acesta încolăcindu-și brațul pe talia mea, lipindu-mi corpul total de al său. Știam că îmi va reproșa despre seara trecută.

"Asta a fost cumva o provocare?", întreb ridicînd o sprînceană la el.

"Ăsta este cumva modul tău de a schimba subiectul?", spune zîmbindu-mi răutăcios.

"Pff. Paste? Îți dau eu paste.", spun luîndu-i brațul de pe talia mea, apoi m-am strecurat prin puținul loc.

Pentru am început am pus să fiarbă apa pentru paste, apoi m-am apucat de sos. Am lucrat puțin la gust. Deobicei când fac ceva îmi place să fac bine, dar acum nu merge vorba doar de principiile mele, dar și de egoul crețului. Cînd apa a început să clocotească am pus pastele, avînd grijă să amestec din cînd în cînd.

În tot acest timp, crețul doar mi-a urmărit cu atenție fiecare mișcare. Îmi place să gătesc, dar nu-mi place să am public.

"Nu ești la un show culinar, nu este nevoie să stai cu ochii pe mine, mai ceva ca un ofițer care trebuie să păzească un delicvent.", spun exasperată de privirile lui intense.

"Și să-ți dau ție oportunitatea se strecori otravă în sos? Nu mersi."

"Vorbești serios?", îl întreb stupefiată ridicînd o sprînceană.