Omul care nu poate fi atins (Naruto fanfiction)

Capitolul 13

Ai trecut 6 luni de cand Sasori a plecat in Suna (in realitate, ucis, nu se stie inca de cine, dar nimanui nu-i pasa oricum). Pein a decis sa ne divida in perechi, pentru a nu mai exista misiuni solo, care, dupa cum a spus el, sunt foarte periculoase si nu ne mai permitem sa pierdem alti membri.

Eu eram cu Sakura, Deidara cu Itachi, Kisame cu Obito, Kakuzu cu Hidan, iar, cand mergea Pein in misiuni, partenerul sau era Madara. Se intampla foarte rar, totusi. Zetsu era gardianul sediului si era singurul care avea misiuni solo, pentru ca nu parasea niciodata Konoha.

Azi aveam o zi libera si am decis cu Sakura sa mergem la mall, sa facem niste cumparaturi. Deidara si Itachi au insistat sa vina cu noi, din cine stie ce motiv. Dar nu ii puteam refuza.

De cand Sakura si Itachi erau impreuna s-au schimbat cateva lucruri:
1. Aproape m-am mutat in camera baietilor cu Deidara, iar Itachi in camera mea cu Sakura.
2. Petreceam mult timp noi patru impreuna si ne cunosteam destul de bine.
3. Sakura zambea mult mai des si parea mai relaxata.

Dupa multe ore de stat in picioare, de alergat din magazin in magazin si de probat haine, am decis sa mergem sa bem un suc sau ceva.

Ne-am asezat la o masa si am dat comanda.

-Itachi, am inceput.

-Da, Ino?

-Stiu ca nu e treaba mea, dar sunt foarte curioasa. De ce nu vorbesti niciodata despre familia ta? Nu e nevoie sa raspunzi.

Ma asteptam sa se supere si sa plece, insa a inceput sa rada.

-Pentru ca nimeni nu m-a intrebat despre familia mea, a inceput el. Madara este unchiul meu, fratele mamei mele. Obito este de asemenea unchiul meu, dar din partea tatalui meu. Am un frate mai mic, pe nume Sasuke, care este de varsta ta, iar restul familiei mele a murit dupa ce am fost atacati, nu stiu nici acum de cine. Madara si Obito erau deja in Akatsuki cand s-a intamplat, iar eu am reusit cu greu sa-mi salvez fratele. S-a angajat la politie cand a implinit 18 ani, deoarece vrea sa-i prinda pe cei care ne-au omorat familia.

-Si stie ca esti in A? l-am intrebat.

-Da, stie. Dar nu a fost de acord cu alegerea mea. Mi-a spus ca nu va spune nimanui de mine, dar nu va ezita sa ma aresteze cand prinde ocazia.

-Ah, multumesc ca ne-ai spus Itachi, i-am zis, zambindu-i.

-Daca tot am deschis subiectul, povesteste-ne si tu despre familia ta, Ino, a spus Itachi.

-Hmm, nu-mi aduc aminte foarte multe despre ei, au murit cand aveam 5 ani intr-un incendiu. Dupa, am ramas pe strazi, pana cand Hidan m-a gasit si a decis ca vrea sa aiba grija de mine. M-a educat, a avut grija de mine si m-a antrenat. A fost, este si va fi mereu un tata perfect im viziunea mea. Nu am nicio idee cum o sa-l rasplatesc pentru bunatatea pe care mi-a aratat-o.

-Stiu ca Hidan te iubeste foarte mult si nu asteapta nimic in schimb pentru grija pe care ti-o poarta, Ino, a spus Sakura.

Am zambit gandindu-ma la asta.

-Multumesc, dar acum e randul tau, Sakura.

-Parintilor mei nu prea le-a pasat de mine, erau niste alcoolici ordinari. Incepand cu varsta de 8 ani, parca, am inceput sa-mi petrec zilele cu un grup de baieti mai mari ca mine cu cel putin 10 ani. Erau niste oameni foarte draguti. Nu mai stiu nimic de ei, insa ei au fost cei care m-au antrenat timp de 2 ani, pana cand am decis sa fug de acasa. Cateva luni mai tarziu, Madara m-a gasit intr-un cartier depravat si m-a luat sub tutela lui, dar fiind plecat mai mereu, m-am apropiat mult de Kisame. Si cam asta-i tot..

-Mai tii minte cum ne uram la inceput? am intrebat-o si am inceput sa radeam.

-Deidara, a inceput Sakura, care-i povestea ta de viata?

-Nu mi-am cunoscut niciodata parintii. Un batranel, pe nume Onoki, a avut grija de mine, pana cand la 16 ani, am decis sa fug de acasa pentru ca nu mai suportam comentariile lor stupide la adresa mea. Nu erau de acord cu parul meu, cu hobby-ul meu, cu nimic. Itachi si familia lui au avut grija de mine pana la asasinat, iar dupa ne-am alaturat A. Cam asta-i tot.

-Mhm, a spus Sakura ganditoare.

-Cred ca ar trebui sa mergem, a propus Itachi.

Am fost de acord cu el. Cat eram in masina, am adunat cati bani am cheltuit. Grozav, Kakuzu o sa ne omoare.

Dintr-o data am simtit cum ceva se izbeste in masina. In urma impactului, nu ma mai puteam misca, dar am privit scena ingrozita.

O dubita neagra ne-a lovit, aparent intentionat, iar un barbat cu parul gri si masca o cara pe Sakura in brate in masina.

-PORNESTE AZI!! l-am auzit tipand la sofer si disparuti au fost.

Am auzit sirenele in departare si lume adunandu-se in jurul nostru. Inainte sa inchid ochii, gandul mi-a fugit la baieti. Oare sunt bine?

Sakura, ai grija de tine, te implor.

***

*???'s pov*

Am asezat-o incet pe pat si am inceput sa-i tratez ranile. Dupa ce am terminat, i-am legat mainile de pat cu catuse. Era, cum mi s-a spus de nenumarate ori, frumoasa. Dar nu aveam timp de asa ceva, trebuia sa-l anunt pe seful meu de completarea misiunii.

Am batut la usa lui si am primit aprobarea sa intru. Era cu spatele la mine, privind pe fereastra.

-Domnule Orochimaru, Sakura a fost capturata si se afla in infirmerie, am raportat.

-Asa de rapid? Stiam eu ca pot sa am incredere in tine, mi-a spus intorcandu-se spre mine. Buna treaba Kabuto. Maine dimineata la 8, incepem partea cea mai importanta, sa fii pregatit.

Am ranjit.

-Desigur, domnule.

***