Omul care nu poate fi atins (Naruto fanfiction)

Capitolul 3

Ne-am asezat cu totii langa geam pentru a privi cum decurge testul (cu exceptia Sakurei si a lui Sasori). Ne uitam la gradina din fata sediului si ii urmaream indeaproape pe cei doi cum ii asteptau pe viitori membri.

Desi poarta s-a deschis si au intrat cei doi, toata lumea a ramas tacuta. Cel mai inalt era bine facut, brunet, cu parul prins intr-o coada la spate, doua suvite rebele incadrandu-i fata putin spus atragatoare, dar rece. Insa, nu el a fost cel care mi-a atras atentia in mod special. Celalalt avea parul blond, prins half-up-half-down, de asemenea aratos, insa privirea lui era oarecum jucausa. Am simtit cum rosesc uitandu-ma la el. Am crezut ca nimeni nu a observat asta deoarece era intuneric, insa cand m-am intors spre Hidan, "tatal meu adoptiv", chicotea. Am sfarsit prin a rosi mai tare.

Mi-am intors privirea inspre ei. Se apropiau de Sasori si Sakura, fara sa stie ce urmeaza. Sasori a fost primul care a atacat. Sakura l-a urmat indeaproape.

Dupa 45 de minute, Itachi si Deidara inca luptau, desi pareau obositi. Totusi, nu s-au lasat descurajati. Eram fascinata de Sakura. Era atat de gratioasa si puternica in acelasi timp. Nu i-am spus niciodata (desi ar fi trebuit) ca ea era modelul meu in viata. Si va fi mereu.

-Sa coboram, a spus Pein cand ora s-a terminat.

***
Cand am ajuns jos, Sakura a fost cea care ne-a observat prima si i-a atras atentia lui Sasori. Lupta era oficial incheiata.

-E prima data, a inceput liderul nostru discursul (care avea sa fie scurt si la obiect), cand cineva a reusit sa tina piept cuplului SasoSaku atat de mult timp (la auzul cuvantului "cuplu", Sakura s-a intors si a plecat fara niciun cuvant inspre sediu. Brunetul a urmarit-o cu privirea). Bine ati venit in Akatsuki! As vrea sa va prezentati pe rand. Eu sunt Pein, liderul grupului de rang S al organizatiei.

-Itachi, a spus brunetul.

-Deidara, a spus blondul, ranjind.

Dupa ce toata lumea s-a prezentat, Pein, dintre toti oamenii prezenti, m-a pus sa-i conduc pe cei doi in camera pe care aveau sa o imparta.

-Urmati-ma, am spus un pic nervoasa.

Am mers in liniste pana la camera lor, care era langa a mea si a Sakurei.

-Aici veti sta voi de azi incepand. Daca aveti nevoie de ajutor, biroul lui Pein este la parter, prima usa pe dreapta.

Itachi a intrat in camera, mutumindu-mi ca l-am condus, insa Deidara nu s-a miscat. M-a privit insistent si a zambit. Ce era cu zambetul de pe fata lui? Exprima multe chestii, pe care nu le inteleg nici acum.

-Daca stiam ca sunt fete atat de frumoase in A, l-as fi convins pe imbecilul de Itachi mai devreme sa ne alaturam, mi-a spus, de data asta ranjind. Ne vedem mai tarziu, printeso!

Am mai ramas aproximativ 30 de secunde in fata usii, dupa ce a inchis-o din cauza socului. Poate nu era asa rau ca aveam noi coechipieri.

Poate.