Capitolul 5

207 19 2
                                    

Au trecut cateva saptamani de cand Konan si Sakura au avut discutia de pe hol, iar cea mai buna prietena a mea nu a mai fost in apele ei de atunci. Nu manca, nu dormea mai mult de cateva ore, petrecea mult timp cu Konan si fuma foarte mult. Insa nu s-a schimbat un lucru foarte important si anume antrenamentele noastre. Nu a lipsit niciodata si mi-a demonstrat de fiecare data ca nu are nevoie de mult somn si mancare pentru a fi in forma. Are nevoie doar de cateva cutite, tinte si un partener de lupte.

Azi, Pain ne-a rugat sa ne antrenam cu Tobi si Kisame. Tobi (adica Obito Uchiha, fiul lui Madara, seful nostru) era un luptator foarte bun si era extraordinar de priceput in a se juca cu mintile oamenilor. Era presupus a fi mort, de asta, in misiuni, folosea numele de 'Tobi'. Kisame era priceput la sabii. Erau viata lui. Ele si Sakura, bineinteles.

Dupa 5 ore de lupte fara pauza, eram cu totii extenuati. M-am intors in camera si am facut un dus lung, relaxant. Dupa, m-am schimbat intr-un tricou negru, larg si o pereche de blugi. Am decis sa-mi las parul pe spate. Rareori faceam asta pentru ca ori ma antrenam, ori eram pe calculator ori faceam ceva care necesitate prinderea parului intr-o coada.

Cand am coborat pentru cina, le-am observat pe Sakura si Konan. Se uitau in camera de sedinte si unde mancam. Pareau.. diferite. Am decis sa vad ce se intampla si sincer mi-a parut rau ca am facut-o. Toti, adica TOTI, baietii din Akatsuki erau acolo. Si Hidan si Kisame, pana si Madara. Nici unul nu purta tricou si aveau urme rosii peste tot pe corp. Aveau cate un prosop in mana si se bateau cu ele. Tipau si radeau de parca aveau 5 ani.

-Hai sa mancam in oras, ce spuneti? a intrebat Sakura, dupa a inceput sa umble prin lucrurile baietilor, care erau intr-un colt si a scos un portofel: a lui Kakuzu, bineinteles. El se ocupa cu finantele. A scos cateva bancnote inainte sa-l puna la loc si sa ranjeasca. Kakuzu face cinste, a continuat.

Eu si Konan am dat din cap aprobator si am plecat spre garaj razand de baieti.

***

Multumita sponsorizarii lui Kakuzu, ne-am permis sa mergem la un restaurant mai 'fancy' decat un KFC sau Burger King.

Am ras foarte mult cu fetele, dar am observat ca nu era ok niciuna. Konan parea foarte slabita, iar Sakura parea foarte ingrijorata. Dar mi-am dat seama ca nu are rost sa-mi bag nasul. Daca trebuia sa stiu despre ce e vorba, mi s-ar fi spus. Dar nimeni nu mi-a spus nimic si era enervant, insa nu puteam face nimic.

-Deci, am inceput, ma gendeam ca maine sa mer-, insa am fost oprita de un acces de tuse din parte lui Konan. Sakura s-a uitat speriata inspre ea si am observat ca avea.. sange?! pe mana. Nu parea ranita.. sangele provenea din interior.

Konan a incercat sa se ridice, insa a lesinat, dar inainte sa cada, Sakura a prins-o. Nu intelegeam ce se intampla. Eram foarte speriata si nu stiam ce sa fac.

-Ino, mi-a spus privindu-ma, suna la urgente, ACUM.

***


Omul care nu poate fi atins (Naruto fanfiction)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum