Omul care nu poate fi atins (Naruto fanfiction)

Capitolul 9

*Itachi's pov*

-Itachi.

-Cine-i acolo? am intrebat, nesigur.

Totul era negru in jurul meu. Unde naiba sunt?

-Itachi, puiule.

Vocea asta? Dar nu se poate.. sau da?

-Itachi, trezeste-te!

-Mama? am simtit cum imi curg lacrimile pe obraji si nu puteam si nici nu voiam sa le opresc. MAMAAAAA!

-Itachi..

Am deschis incet ochii. Eram intr-o camera luminoasa, cu pereti albi. Eram intr-un spital. Am incercat sa ma ridic, dar o durere puternica m-a facut sa ma razgandesc si apoi am observat cum cineva ma tine de mana.

M-am uitat in stanga mea si am observat parul roz al Sakurei. Ce s-a intamplat? Imagini dinainte sa lesin au inceput sa-mi apara in fata ochilor: cum am fost impuscat, cum am fugit, cum am ajuns la sediu si dupa nimic.

Daca nu as fi fost intr-un pat de spital, asta ar fi fost trezirea perfecta pentru mine, alaturi de Sakura.

A inceput sa se foiasca si a deschis ochii. A cascat si s-a uitat lung la mine fara sa-mi dea drumul la mana.

-Cum te simti? m-a intrebat, ridicandu-se.

-Bine, multumesc, i-am raspuns si am simtit cum ii zambesc. Chiar nu ma puteam opri din zambit in jurul ei.

-Ma bucur. Nu a fost o rana prea adanca, dar ai pierdut mult sange. Viitoarea luna nu ai voie sa faci efort fizic, m-a instruit.

-Da, sa traiti.

A inceput sa chicoteasca si m-a privit scurt, dupa s-a intors spre usa.

-Ma duc sa iti aduc ceva de mancare, ma intorc rapid, a spus, iesind din camera.

'Te astept, Sakura, mereu o voi face.'

***

M-am trezit si imagini din ziua precedenta mi-au inundat creierul. Itachi ranit, Sakura intr-un atac de panica, Itachi si Sakura tinandu-se de mana. Am zambit la ultimul gand.

M-am ridicat, mi-am luat cateva haine si m-am indreptat spre baie sa fac un dus.

Cateva minute mai tarziu, ma indreptam spre infirmerie. Dar m-am oprit cand am auzit voci.

Un ras cald a umplut holurile sediului. M-am oprit langa usa si am vazut-o pe Sakura stand turceste pe patul lui Itachi, razand. Era atat de frumoasa. Atat de calma. Atat de relaxata.

Deci asa arata o Sakura fericita?

Am decis sa nu-i deranjez si am coborat in camera de zi. Toata lumea era la micul dejun. I-am salutat si mi-am luat un mar. Cateva momente mai tarziu, Sakura a intrat si s-a asezat.

-Itachi s-a trezit, a inceput ea, insa nu va putea fi activ in urmatoarele saptamani. Mi-a povestit totusi ce s-a intamplat ieri. A fost impuscat de unul din oamenii lui Gato, care l-a urmarit. Cred ca ati auzit de el, Haku il cheama. Zabuza, seful lui Haku este partenerul lui Gato si i-a promis protectie 24/7. Itachi a reusit sa scape insa a fost urmarit cateva ore de politie.

Am dat toti din cap, intelegand situatia. Haku stia cine a fost in spatele misiunii, iar acum si Gato. Problema era ca, desi nu era in interesul nostru sa-l omoram pe patronul cazinoului, el ar putea deveni un obstacol pe viitor si trebuie sa scapam cat mai rapid de el, pana nu va ataca in mod direct Akatsuki.

-Asa deci, a spus Pein ganditor. Sasori, Deidara, azi Gato pleaca inspre Suna pentru a incheia niste afaceri. Sa nu ajunga in Suna, m-am facut inteles?

Ei au dat din cap si au plecat sa se pregateasca. Deci, sa scapam de Gato= omoara-l pe Gato. Interesant.

Pein ne-a oferit o zi libera. In sfarsit ceva bun. M-am indreptat spre camera mea. Am deschid usa, insa o voce m-a facut sa ma opresc. M-am intors spre persoana care m-a strigat si am zambit.

-Cu ce te pot ajuta, Deidara?

-Ah, voiam doar sa-mi iau la revedere de la tine, un, a raspuns si s-a apropiat de mine pana cand buzele noastre erau la cel mult 3cm unele fata de altele. A stat asa cateva secunde, dupa m-a sarutat cu pasiune. Mi-am simtit fata rosie. Pe data viitoare, printeso!

Data decesului: 12 mai

Ora: 10:43am

Cauza: persoana de care imi place tocmai m-a sarutat, mi-a spus 'printeso' si aveam o zi libera

Nu m-am trezit decat de maxim o ora si ceva si deja am avut o zi plina. Dar nu pot sa ma supar pe o astfel de zi, nu-i asa?

***