Capitolul X

10 2 0
                                    

Dupa ce am ajuns in bucatarie am inceput sa ma comport cat mai normal si asteptam momentul perfect ca sa il pot surprinde pe demon...il priveam drept in fata...ochii lui ma patrundeau parca...aveau acel ceva inuman...pana la urma a vazut ca ascund ceva sub geaca
-Ce ai acolo?
Spuse el suspicios

-Nimic...
Am improvizat eu pentru ca ma luase prin surprindere

La un moment dat s-a intors cu spatele sa caute ceva...i-a sunat telefonul...moment perfect in care am reusit sa-i distrag atentia...
M-am ridicat de pe acaun l-am privit...el m-a privit...a inchis telefonul si am luat-o la fuga prin coridor...el venea dupa mine urland

-Vino inapoi!

Eu continuam sa alerg pana intr-o camera foarte spatiosa care nu o mai vazusem pana atunci
Era perfecta pentru planul meu
Atunci am scos cartea si potiunea aia ciudata in timp ce el ma urmarea tot mai erervat

-Vino aici acum!

A spus dar eu nu-l ascultam mi-am luat crucifixul si m-am gandit sa pun potiunea pe crucifix...apoi cand demonul s-a apropiat de mine am inchis ochii si am intins crucifixul catre el...brusc am vazut cum demonul e aruncat pe jos in celalat capat al camerei...nu credeam ca acea potiune ar fi fost asa puternica...avand in vedere ca nu se putea misca m-am apropiat de el si am deschis cartea...o lumina puernica a venit din carte si paginile au inceput sa se rasfoiasca singure...la un moment dat totul s-a oprit si am vazut un ritual care l-am urmat in tocmai...in timp ce demonul nu se mai zbatea statea doar cu ochii aproape inchisi...si chiar daca imi ingheta sangele in vene am decis sa continui...in timp ce cautam scrisoarea...am vazut cum demonul isi recapata ochii negri si vocea inspaimantatoare si pluteste privind in gol...nu mai stiam ce sa fac...dar am inceput sa rostesc acele cuvinte care incepusera sa-l afecteze vizibil...urla parca de durere asa ca am repetat de trei ori acele cuvinte si dar stiam ca demonul nu va renunta asa de usor

-Crezi ca asa usor te scapi de mine?

Vocea lui m-a socat dar cant am vazut ca urma sa cada la pamant am luat crucifixul si i l-am bagat in gura...o lumina rosiatica a cuprins demonul care acum parea si mai terificant...nu mai vedeam bine...credeam ca acolo imi era sfarsitul...am inchis ochii si am simtit cum trupul imi aluneca pe jos...

M-am trezit...stai...unde sunt? Am murit? Sau traiesc? Priveam in jur eram intr-o camera luminata...intr-un pat si cu tot felul de fire pe mine...stai sunt intr-un spital? Cum e posibil?

La scurt timp vad cum intra un doctor...
-Ce s-a intamplat?
-Sunteti slabita si cu niste rani superficiale dar o sa va recuperati
-Cum am ajuns aici?
-Ati fost incostienta..v-a adus aici un tanar...
-Un tanar?
-Da. Insa a fost arestat...asta e tot ce mi-a zis sa va transmit

Si doctorul imi intinde o foaie impachetata...dupa plecarea acesruia citesc cu atentie..

"Intuiam eu ca tu erai a parte...stiu ca ti-am facut mult rau...dar nu eram eu...crede-ma...prin aceasta scrisoare vreau sa-ti multumesc pentru faptul ca m-ai salvat...acum sunt un om normal...nu am cuvinte...sunt fericit in sfarsit...dar a trebuit sa platesc pentru ce am facut...din vina mea am fost posedat si tot eu trebuie sa ma pedepsesc...m-am predat la politie ca sa platesc pentru toate acele vieti luate pe nedrept...pentru asta voi suferi mereu...vreau doar sa sti ca esti o persoana minunata si ai acea puritate pe care putini oameni o mai au...nu te voi uita niciodata"

Nu stiam daca sa ma bucur ca am scapat sau sa plang dar oricum ma simteam oarecum la fel ca demonul sau ma rog fostul demon...eram fericita ca s-a terminat cu tot raul acela dar inca o regretam pe Jane...

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Feb 21, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

DemonulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum