Iubire La Extreme

Capitolul 2- Sărutul

De dimineata nu mai simteam brațul lui Luke pe talia mea, si in timp ce asta ma linistea in acelasi timp ma si nelinistea, pentru ca mi-e dor de căldura pe care o emana, si de electricitatea pe care am simtit-o. Nu trebuia sa simt asta, nu trebuie sa ma mai gandesc la el, si sa ma ridic din pat sa ma duc la baie. A fost doar un vis sau chiar a fost aici? O sa il intreb cand ne vdem, sau poate baiatul din cofetarie nu era Luke. Poate, poate, poate...

Am nevoie de un dus. A fost atat de cald aseara, dar din ce cauza? Din cauza bratelor lui Luke, care se poate sa nu fii venit, de fapt. Saur pur si simplu a fost o noapte cu temperaturi ridicate? NU stiam raspunsul, dar speram sa fie a doua varianta. M-am despartit de James de o zi si ce fac? Dorm cu alt barbat in pat? Ali pe care o stiu eu si toata lumea nu ar face asa ceva. Cu toate ca imi lipsesc ochii aia, parul lui, pe care l-am simtit aseara pe mana, cand s-a aplecat spre mine, si bratele lui calde, care imi trimiteau fiori prin tot corpul, sper ca toate astea sa fii fost doar un vis, si sa nu existe nici un Luke in casa si in vietile noastre, a mea, a lui Steph, a lui Julia si a fratilor mei.

Ma ridic din pat si ma uit la ceas. Era 10, cum am putut sa dorm atat? In fiecare zi ma trezesc la 7 sa ma duc la munca, dar azi m-am trezit la 10 si dormeam de la 11. Azi trebuie sa ma duc acasa, sau la casa lui James, mai bine zis. O sa o iau pe Steph cu mine, pentru ca nu fac fata singura. Desi inca sper sa nu fie acasa, vreau sa il vad, sa ii dau inelul inapoi si sa ii spun sa ma uite. sa uite toate excursiile noastre impreuna, chiar daca faceam 2 pe an, toate momentele in care ne simteam bine unul langa altul,sa uite de mine. Imi pun pe mine bluza pe care am cumparat-o ieri de la mall, blugii de ieri de la Steph si tricoul lui Luke il pun la loc, din locul de unde l-am luat, de parca nici nu l-am folosit si am dormit in hainele aduse de Steph.

Urc scările spre parter, si ma in drept spre bucătărie. Speram sa fiu singura, sau sa fie doar Steph acolo, sa bem o cafea si sa vorbim. Era atat de bine daca stăteam si Steph aici. Să stam in aceeasi casa amândouă, si sa avem o viata simpla ca doua prietene. Imediat ce am ajuns la parter râsul lui Logan răsuna in toata casa. Mă intreb ce i se pare atat de amuzant. Dylan se auzea si el pe fundal, dar nu la fel de zgomotos ca Logan. Sper că Dylan nu s-a schimbat, si a ramas si el cat de cat normal. Sper atat de mult sa să nu o ia razna ca Logan, desi ma însel, pentru ca sta in aceeasi casa amândoi, de mai mult de 5 ani.

Mă îndrept incet spre bucătărie, unde Logan inca radea. O, Doamne! Poate radea de Steph, oare iar s-au certat? Măresc pasul si cand ajung in bucătărie nu o vad pe Steph, si nu era nici in living, unde adormise. Logan statea langa Dylan si fata in fata cu ei era Luke. Acel Luke, care isi pusese mâna pe talia mea, care imi trimitea fiori prin tot corpul, si care a fost in stare sa faca fluturii din stomacul meu vii. Era acel Luke din cofetărie, cu ochii lui verzi si părul de un blond închis. Era Luke cu zâmbetul lui tâmpit care imi plăcea atat de mult, si l-am văzut doar putin, de 2 ori.

-Surioara, Luke tocmai ne-a spus cum te-ai topit ieri langa el, in cofetarie. O sa ii spun logo... se oprise dupa ce pronunțase 2 silabe, dandu-si seama de motivul pentru care eram acolo.

Dylan ii da o palmă dupa ceafa, si dupa Logan nu a mai spus nimic, fiind stânjenit de situatia provocată de el.

-Ali, imi pare atat de rau ca te-ai despărțit de Jem! Spune el in timp ce se ridica de la masa si ma ia in brate. Îmi venea sa plâng, dar nu trebuie acum, aici, si cu Luke de fata.

-Aseaza-te jos si spune-ne ce s-a intamplat. Imi spune Dylan calm, ca intotdeauna

Mă îndrept spre locul liber de langa Luke, care imi zâmbea ca un tâmpit din nou. La 25 de ani nu are pe nimeni, in afara de aventurile lui, si tocmai acum si-a găsit timp sa ma vrajeasca. Desi nu ii merge, pentru ca e un idiot.

-Inainte sa va spun ceva, vreau sa va zic ca o sa stau aici ceva vreme, daca vreti si voi, si nu va deranjez.

-Nu-i nimic, oricum noi suntem ocupați cu firma, si suntem ceva timp plecați de acasa. Si Ali, nu ai putea sa ne deranjezi niciodata. Spune Dylan si ii ia mana intr-a lui.