Cosmar alb.

190 13 13
                                    


=Din perspectiva lui Smiley=

M-am intors dupa amiaza de la sectie si am ramas la studio.

Picasem pe ganduri. Treaba asta era de-a dreptul dubioasa. Am mai incercat eu sa ii sun dar nimic.

Cum naiba de nu mi-am dat eu seama ca nu ne intorseseram toti? Cum de nu am realizat ca lipsesc ultimele 2 masini?

Doamne, sper doar ca baietii sa fie bine...nu mi-as ierta-o daca ar pati ceva.

***

Peste cateva ore un telefon ma trezeste din somn. Tresar si iau telefonul punandu-l la ureche, mai mult adormit decat treaz.

-"Alo...?" spun somnoros, aproape   inapt sa inteleg ce se intampla.

-"Smiley.  I-am gasit!"

-"Ce?" intreb eu parca trezit la realitate. " Unde sunt?" ma ridic din pat si merg spre dulap.

-"Putin mai jos de cabana. Se pare ca au avut un accident. Ambele masini sunt intr-o rapa."

-" Accident?" imi pun o mana la frunte. "Cum sunt baietii? Ai vreo idee?"

-"Nu stiu momentan. Trimit acum niste echipaje de salvare si un elicopter. O sa fie destul de greu sa ajungem la ei."

-" Vin si eu cu voi. Cobor acum." zic scurt fiind hotarat apoi imi iau geaca si ies din apartament coborand scarile.

-" Smiley nu cred ca o sa mai fie loc si pentru tine in ma-"

-" Am spus ca vin si eu. Nu ma intereseaza. Vin cu masina mea daca e nevoie." il intrerup eu. "Spune-le sa se grabeasca."

-" Bine, bine. S-a facut. In maxim 15 minute o sa ajunga sa te ia. "

-"Mersi frumos."

-"Smiley, inca ceva."

-"Zi." ies din bloc.

-"Sa ma tii la curent, si sa sa ramai calm orice ar fi."

-"Bine. Stai linistit. Mersi mult." zambesc usor apoi inchid apelul.

Astept in jur de 10 minute apoi urc in masina ce se oprise in fata mea.

Am inspirat adanc si am tras centura. Sper doar ca baietii mei sa fie bine.

=Din perspectiva lui Urs=

Cum,necum am reusit sa trecem peste noapte. Am facut asa fel incat sa ramanem treji. O secunda de neatentie sau slabiciune ne putea costa chiar viata.

Era frig. Eram inghetati in ciuda eforturilor. Incepuseram sa facem focul scotand combustibilul din masini.

Asa am facut si in dupa-amiaza aceasta. M-am dus cu Cristian sa luam motorina de la ultima masina in care mai era ceva.

Ceilalti baieti asezau lemnele iar fetele pregateau mancarea. Cristian a deschis rezervorul si a luat combustiblul mi-a dat mie recipientul in timp ce el a ramas langa masina ca sa inchida rezervorul, sa nu risipim motorina.

Nu eram nici macar la 2 pasi de el ca dintr-o data o creanga mare, ingreunata de zapada a cazut peste masina, imobilizandu-l pe Cristian acolo.

Impactul i-a speriat pe toti, inclusiv pe mine si cu astea 2 maini stangi ale mele am scapand recipientul imprastiand pe jos motorina .

-"Cristian?" ma intorc rapid, imi scutur mainile apoi privesc spre masina. "Cristian esti ok?" fug spre el.

-"Sunt bine, sunt putin prins aici.. " spune el cu greu incercand sa iasa de acolo.

Îndrăzneşte |SHOT|Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum