Și te-ai gândit vreodată la creația ta?! Nicio culoare dulce nu-ți mai îmbie tabloul, iar EA te sărută perfid înecându-te în regrete. Încerci zilnic să simți creația altora, dar nici măcar pe a ta nu o mai poți percepe. Creezi cuvinte și înlănțuiri de fapte, dar în final doar o respirație rece îți mai suflă-n ceafă în fiecare seară. Te uiți perplex la EA și-o vezi cum cu fiecare oră, minut, secundă se apropie și tot amalgamul de culori reci o face mai puternică. Ai încercat să te răzvrătești, dar albastrul și galbenul bacnotelor te-a copleșit. Vorbele dulci, presărate ușor, cu ruj de un roșu aprins, în colțul percepției tale, te cuprind lasciv și te-atrag către EA. Totul e ca o poveste împinsă intr-un tablou creat pe pânza albă a amărăciunilor tale. Tabloul - e inima ta pierdută în abis, iar EA - e singurătatea care niciodată nu ți-a fost distantă. Acum –gândește-te, prietene, vrei cu adevărat s-o îmbrățișezi?
CITEȘTI
Gândește-te, Prietene!
Short Story"Te rog doar să-mi citești scrisoarea și să te gândești, iubire, mai m-ai lăsa măcar o dată să-ți desenez iubirea pe trup?" "Sunt doar un om, un simplu om, dar pot vedea cu amărăciune că atunci când îmi zici că ești cu mine, sunt de fapt singur." "C...
