De ce te iubesc?!

84 12 3
                                    

Timpul, ne-a împrăștiat sentimentele ca vântul, praful din curtea scolii, unde, acum 3 furtuni depărtare ne sărutam dulce, până și soarelui fiindu-i teamă să ne deranjeze. Asemeni adierii ce alintă frunzele cireșilor de mai, la fel și inima mea ți-a mângâiat sufletul în primăverile ce le-am sorbit ușor, amândoi, din cănile de cafea. Nu regret nimic, te-am iubit asumat și asta mă face să zâmbesc când îmi amintesc glumele, vorbele noastre și ... cum îți mușcai ușor buza când ne uitam unul la altul, parcă pierduți fiecare în ochii celuilalt. Aidoma valurilor ce gustă din țărm puțin câte puțin așa îți mâncam și eu lasciv iubirea de pe buze.
Acum - am rămas "EU" și "TU", pe când "NOI" am rămas doar în amintirile ce încă le revăd de câte ori mă gândesc la tine. Orgoliile ne umbresc inimile și astfel singurul lucru pe care-l mai putem face e să ne șoptim zâmbete și să ne sărutăm cu ochii. A fost frumos cât a durat, dar dureros că a încetat. Cu toate astea, iubire, sper să ții minte momentul când ți-am spus "Te iubesc" prima dată deoarece nici eu nu voi uita momentul când mi-ai spus " gândește-te, Mihai, de ce încă mă iubești!?".


"In the game of the seduction, there's only one rule ... never fall in love"

Gândește-te, Prietene!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum