Sub lumina lunii [3]

662 13 3
                                    

[3]

- Hei, Selena! Ghici! Cine o să stea cu noi în cameră? m-a întrebat Lilly cu zâmbetul până la urechi.

- Casa... Dan.

- Exact! Nu-i aşa că e minunat?

- Mda, cum spui tu... Eu... am puţină treabă.Vorbim mai tarziu.

- Bine.

Am ieşit repede pe uşă. Cineva imi datorează explicaţii, multe explicaţii...

În mai puţin de două minute am ajuns în faţa unei uşi pe care scria "Director". Am intrat fară să mai bat.

- Vrei sa îmi explici, cum adică Dan va sta în camera mea?

- Bună ziua şi ţie Selena! mi-a raspuns directorul.

- Bună?! Bună?!? Poate pentru tine e bună! Pentru mine e oribilă! Şi nu mă face să repet întrebarea!

- În primul rând vreau să te calmezi, iar în al doilea, am nevoie de o favoare.

- Nu am să fac pe babysitter-ul pentru Dan! şi-a găsit...

- Nu trebuie să faci pe babysitter-ul, doar să ai grijă să stea departe de probleme un semestru, după care se va întoarce la şcoala lui iniţială.

- Şi mă rog, de ce aş face asta?

- Pentru că ştiu cât de mult vrei să mergi la o şcoală normală, iar tu şti ce putere de convingere am în privinţa educaţiei.

- Doar un semestru zici? începe să sune temptant...

- Exact! Deci ne-am înţeles?

- Cu siguranţâ! şi am dat mâna cu el. Ei bine, dacă nu mai vrei şi alte favoruri, eu o să plec.

- Nu, nu am. Succes în noul an şcolar!

- O să fie, cu siguranţă că o să fie. La revedere!

- La revedere!

Nu m-am putut abţine să nu zâmbesc în timp ce ieşeam. o să fie un an interesant, foarte interesant...

@};-

Ce credeti? comm? vot? chiar as vrea sa stiu:)

in capitolul asta e Lilly. ignorati mutra plictisita:))

Sub lumina luniiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum