[8]
A venit şi prima zi de şcoală. Un nou an şcolar şi un nou semestru în care trebuie să fac pe babysitter-ul. Ce fericire...nu!
Ceasul arăta ora 7. Aş face bine să-i trezesc dacă vor să prindă micul dejun.
- Abby, Abby!
- Mai 5 minute... a mormăit.
- Nici măcar un minut. Trezeşte-te dacă mai vrei să prinzi micul dejun.
- Mic dejun... ce mic dejun?...
- Bine, să nu zici că nu am încercat ...
M-am dus în cameră la Lilly şi Dan. Dormeau duşi...Ar trebui să-i fac o trezire ca la carte, doar e prima zi, nu?
M-am dus repede în baie şi am căutat sub chiuvetă. Nu ştiu de ce, dar mereu e o găleată. O fi pentru curăţenie? Cui îi pasă, oricum nu fac niciodată curăţenie. Pentru asta s-au inventat cei care fac curăţenie. Mă rog, am luat găleata şi am umplut-o cu apă rece. Dacă tot trebuie să-l dădăcesc, pot să am şi puţină distracţie... Acum ar merge un râs malefic, dar n-am de gând să încerc.
M-a întors în camera lor. Exact cum i-am lăsat. Perfect! O să împuşc vreo patru iepuri dintr-o lovitură: o s-o trezesc pe Abby, pe Lilly, pe Dan şi o să îl fac fleaşcă.
Am aruncat toată găleata pe el, iar efectul nu s-a lăsat aşteptat:
- Aaaaaaaa! Ce... Selena!!!
- Ce ţipi aşa? a zis Lilly somnoroasă.
- Şti, unii chiar vor să doarmă, a apărut şi Abby.
- Şi unii chiar vor să nu fie uzi, a spus uitându-se la mine, dar eram prea ocupată să râd.
- Ha ha... trebuia să vă vedeţi mutrele... ha ha... erau nepreţuite...
Atunci, fetele şi-au dat seama ce am făcut şi au început să mi se alăture.
- Râdeţi, râdeţi, că nu sunteţi voi cele ude... Ce sunt eu aici, clovn pentru distracţia voastră?
- Nu-ţi face griji, dacă vrei îţi cumpăr eu nasu' roşu, s-a oferit Abby.
Şi atunci mi-a venit o idee...
- De fapt, mie îmi aminteşti de o melodie.
- Ce melodie?
- A lu' Adam Lambert. Suna cam aşa, şi am început să cânt cu vocea mea de afonă total.
Da, am una. De ce? O să vă spun altădată. Dar să revenim...
- You're here for my entertainment, am început să cant.
Toţi au început să-şi pună mâinile la urechi.
- După ce că nu cânţi bine versurile, mai eşti şi afonă total. Erau: I'm here for your entertainment.
- Exact! Chiar tu ai spus-o: eşti aici pentru a mă distra pe mine, am zis zâmbitoare.
- Nu-i adevărat!
- Crezi sau nu crezi, până la urmă ăsta e adevărul. Apropo, îţi recomand un duş.
- De ce? A întrebat în timp ce a început să se scarpine pe antebraţ.
- De aia! i-am zis arătându-i mâna lui.
Nu trebuia să fi un filozof pentru a-ţi da seama de ce...
- O, nu. N-ai făcut-o.
- Ba da, am zis cu o faţă inocentă.
