[6]
M-am trezit în timp ce soarele de afară îmi bătea în ochii. Mi-am băgat capul sub pătură şi am mai stat vreo 10 minute, însă n-am reuşit să adorm. M-am dat bătută şi m-am ridicat din pat întinzându-mă.
Am fost atât de adormită aseară încât n-am făcut o descriere a camerei, sau, mai bine zis, a apartamentului. Atunci când intri, ajungi direct în sufragerie. Mai exact, doua canapele albastre în faţa unui televizor cu ecran plat în faţa căruia sunt nişte console, xbox, ps3 sau cum s-or mai numi şi un dvd. Între canapele şi tv este o măsuţă de sticlă. De o parte şi de alta a televizorului este câte o fereastra cu draperi portocalii. Pe jos este mochetă portocalie pentru că pereţii sunt albaştri.. În principiul, cam totul este albastru cu portocaliu. În laterale sunt câte două uşi. Cea din stânga spre uşa duce la bucătărie şi are cam tot ce ar trebui să aibă una. Nu mă întrebaţi ce pentru că sunt dezastru în bucătărie. Nu pot găti nici măcar un ou sau cartofi prajiţi. Bine, poate doar dacă vă plac aşa, mai cu aromă dinaia neagră pe ei. În orice caz, cred că aţi înţeles ideea, eu şi gatitul nu ne avem în relaţii prea bune. Să trecem mai departe. Uşa din faţa bucatariei duce în baie. O baie ca oricare alta: două duşuri, chiuvetă dublă, nişte prosoape într-un dulap, wc şi din nou un covor, de data asta roşu. Baia este verde cu roşu. Celelalte doua uşi duc în două camere. Fiecare din ele este oglinda celeilalte, aşa că o să mi-o descriu doar pe a mea, cea din stânga. Cum intri, pe partea dreapta sunt două paturi de o persoană, însă încap vreo două lejer, iar între ele este un geam. Pe peretele din stânga sunt două dulapuri în perete, cam ca cele din filmele americane, şi între ele este un televizor cu dvd. Aici totul este galben şi mov. Celor din conducere le plac culorile complementare. Toate ramele ferestrelor şi uşile sunt făcute din lemn masiv, cred că e stejar. Aşa este fiecare cameră. Să spunem doar că şcoala are fonduri... multe, multe fonduri...
În orice caz, am căutat nişte haine prin dulap. În final am ales un tricou portocaliu, nişte pantaloni trei-sfert albastri şi şlapi albi.
Abby încă dormea, dar nu i-am tras draperiile. Ce? Numai eu să sufăr?
M-am dus în cameră la Lilly şi Dan. Amândoi dormeau.
I-am lăsat în pace şi m-am dus să fac un duş şi rutina de dimineaţă.Niciunul nu s-a trezit, cu toate că am stat aproape o oră în baie.
Am decis să trec pe la bibliotecă, având în vedere că nu prea pare a fi o zi interesantă la orizont. Nu m-am grăbit, chiar m-am plimbat tot drumul până acolo. Era aproape pustiu, doar câteva persoane pe ici, pe colo.
Deşi e o bibliotecă foarte mare şi ar lăsa pe oricine mască, mie mi se pare totuşi mică. Am văzut unele mai impresionante. Cu toate astea, e uriaşa, cu milioane de cărţi. M-am dus la calculator. E mai uşor să găsesc aşa ceva decât căutând aiurea printre rafturi.
Să vedem... citită, citită, neinteresantă... citită... de-a dreptul idioată pentru că am citit-o... nu mă interesează... citită... nu mă pasionează... nici moartă! O carte de gătit! Nici nu mă gândesc. Altceva... citită... citită... neinteresantă... necunoscută... stai un pic... ,,Invitaţie la vals" de Mihail Drumeş? N-am auzit de ea... dar pare interesantă. Secţia ,,Romane de dragoste", nu mai pare aşa de interesantă. Hmm, da e totuşi vals... Cui îi pasă? E o carte! Nu mă căsătoresc cu ea, doar o citesc. Deci, cum spuneam, secţia ,,Romane de dragoste", raftul 3 de jos, a 24-a carte de la deapta.
Am lăsat calculatorul şi am pornit în căutarea cărţii.
...Zona romanelor, de aventură... dramă... s-f... de dragoste. 1, 2, 3 şi din nou 1, 2, 3, ..., 23, 24. Aici! ,, Invitaţie la vals" de Mihail Drumeş. Interesantă copertă... sper să aibă măcar un vals în ea.
