"Visul"

Capitolul 4

Am avut noroc ca nu m-a vazut nimeni cand am plecat, astfel as fi castigat inca doua ore de detentie. Am ajuns repede acasa. In bucatarie era tata, care ,ca de obicei, gatea ceva care avea un miros placut.

-Buna,tata!

-Buna,scumpo! Cum a fost ziua ta?

-Am fost la... detentie.

-Unde?!

-La detentie...

-Of,Alexia... Inca din prima saptamana... Ce-ai facut?

-Am dormit in ora...

-Sigur ai facut doar atat? a spus mama incet,parca doar pentru ea.

Eu m-am dus in camera mea, m-am schimbat si am coborat in bucatarie.

Inca ma gandeam la ce mi-a spus Erik.

La bilet...

Amintindu-mi de bilet, mi-am amintit de visul din timpul orei.

Ce cauta Juliet acolo?

Acel schelet era chiat Juliet?

Scheletul ala are multe de explicat...

-Esti ganditoare la ce? ma intreaba tata

-...

-Sau mai bine zis: ganditoare la cine?

Atunci am simtit cum incep sa ma inrosesc.

-Nu ma gandesc la nimic. Nu ma gandesc la nimeni... De ce ai crede asta?

-Vad o sclipire in ochii tai.

Cu asta a incheiat discutia.

Nu stiam cu ce sa mai continui, asa ca dupa ce am terminat de mancat m-am dus in camera mea.

Deoarece nu aveam teme, am adormit.

Ma trezesc in aceeasi camera ingusta,care acum, spre surprinderea mea, are mai mult mobilier.

Acel ghem de blana vine si-mi linge mana ca dat trecut, iar eu il mangai pe cap,intre coarne.

Cred ca-l voi numi Ghemotoc.

Merg pe hol spre camera lui Juliet. Cred ca este camera ei...

Intru si este exact cum ma asteptam, Juliet este acolo.

-Ai multe sa-mi explici!

-Buna si tie, Alexia!

-Ce cautai in visul meu?

-Interesant...A aflat de tine... a spus Juliet pentru ea.

-Cine a aflat de mine? Pentru ce sunt aleasa?!

-Nici eu nu stiu exact...

-Spune-mi tot ce stii!

-Cand vei fi pregatita.

-Cand voi fi pregatita?! In loc sa stai si sa joci carti, mai bine m-ai pregati!

-De cand esti atat de autoritara?

-De cand esti atat de nepasatoare?!

-Asculta, stii ceva? Iti voi spune tot ce stiu,cu o singura conditie.

-Care? Sa castig jocul ala tampit de carti?!

-Eu aveam alta idee, dar a ta este mai buna.

-Sigur, acum ma asculti!

-Vrei sa jucam sau nu?

-Amesteca tu cartile.

Acum,cand stau si ma gandesc, am gresit spunand asta. Sunt sigura ca va amesteca cartile in favoarea ei.

-Nu am obiceiul sa fac asa ceva, deci stai linistita.

-N-am incredere. Si, poti macar sa ma anunti cand imi citesti gandurile?

Juliet nu raspunde. Se comporta de parca nu ma aude.

Jocul incepe.

Vad putina retinere in gesturile ei atunci cand incepe sa imparta cartile. Vrea sa pierd.

Nu are incredere.

-Nu ca n-am incredere...Nu vreau sa te afecteze ceea ce-ti voi spune. Putem incepe?

-Daca n-ai nimic impotriva...

Ca sa fiu sigura, am rugat-o sa ma lase pe mine sa amestec cartile.

Dupa ce am impartit cartile, jocul a inceput.

Vedeam nesiguranta pe fata ei. Sau,ma rog... Pe craniul ei...

Are un avantaj nedrept...Citeste ganduri.

-Asta-i ultima data! spune ea

-De ce te-as crede?

-Crede c e vrei. Daca castig-iti spun,peste ceva timp, fara sa-ti ranesc sentimentele.

Daca castigi-iti spun acum, dar vei ramane... socata,as putea spune, cu toate ca nu este cel mai potrivit cuvant. Tu alegi...

-Jocul va decide.Pana la urma tot voi afla...Cu sau fara voia ta.

-Cum vei afla? Vei cauta prin locul asta?

-Singurul lucru care este aici este tristete...

Am continuat jocul. Pana acum n-am observat, dar Ghemotoc statea sub masacare acum era jos.

Juliet nici nu-l baga in seama,iar el tot incerca sa cerseasca atentie.

Mai aveam putin si castigam jocul. Imi trebuia doar o carte. O singura carte si aflam adevarul...