Capitolul 4

42 12 0
                                    

Intr-un final ma hotărăsc sa ma ridic de pe canapeaua aceea și sa plec din casa lui Alex pentru ca mi-a ajuns cu surprizele in noaptea asta. Tot ce vreau acum este sa ma duc acasă și sa dorm, eventual sa nu ma trezesc decât când va uita Alex de incidentul întâmplat in seara asta.
     Ies pe usa de la camera și deja simt cum îmi vine sa plâng și mai tare decât la început, dar îmi șterg repede ochii și încerc sa par de parca nu s-a întâmplat nimic.
     Nu ajung nici măcar sa cobor scările ca in fata mea apare din nou Davis alături de tipa de data trecută. Încerc sa trec repede pe lângă el fără sa își dea seama de existența mea, dar, din păcate nu îmi iese și dintr-o data ma trezesc ca ma prinde de Brat și se uita urât la mine.
         - Ești ok ? De ce plângi ? Ce ai pățit ?
         - Nu vreau sa vorbesc despre asta, lasă-mă, spun și plec de lângă el alergând pe scări ca sa ies mai repede din casa.
     Când reușesc sa scap din infernul acela ma simt una din cele mai fericite persoane din lume. Cu toate ca am ocazia sa ma opresc din alergat aleg sa nu fac asta și sa continui sa fug pana când o sa ajung acasă și voi fi in siguranța.
     După 10 minute de alergat fără oprire in întuneric și cu foarte multă frica ajung in sfârșit in fata casei. Nemaiputând sa respir ca un om normal hotărăsc sa ma opresc puțin și sa îmi revin ca sa nu intru in casa cu prea mult zgomot.
     Ma așez pe treptele din fata casei și stau și ma gândesc la cele întâmplate.
     In primul rând ma trezește Clay ca sa vin la petrecerea aia idioata, ma duc acolo pentru ca nu vreau sa îl supăr, ajung acolo și Alex îmi spune ca știe toate rahaturile din viața mea și ca dacă nu o sa fac ce îmi spune o sa se ducă direct la poliție. Perfect. A, stai, am dat și cu suc pe Davis.
      Îmi dau seama ca nu ar mai trebui sa stau afara pentru ca se face foarte frig, așa ca deschis încet usa și urc treptele fără nici un pic de sunet.
       Ajung in camera mea și ma trântesc direct in pat. Uneori, după zilele proaste, stau și îmi dau seama ca patul meu este cel mai minunat loc din lume.

Voi fi peste totUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum