Voi fi peste tot

Capitolul 18

Cele doua zile in care am avut in sfarsit ocazia sa stau inchisa in casa si sa pot dormi, ca sa scap de tot stresul acumulat in tot acest timp, au trecut atat de repede incat nici nu le-am simtit prezenta din pacate.
     Alex nu m-a mai contactat si un gand care ma face fericita este cel ca probabil nici nu o va mai face prea curand.
     Ziua de luni a revenit cu minunata ei alarma de dimineata si cu toata starea mea proasta, deoarece in viata mea nu am reusit sa ma trezesc intr-o zi de luni sau de scoala cu o stare buna.
     Ma trezesc cu 30 de minute inainte de prima ora si mai stau inca 5 in pat ca sa fiu sigura ca nu adorm prim baie sau pe vreun scaun la scoala.
     Ai mei nu erau acasa asa ca dupa ce termin pregatirile pentru o " minunata " zi de liceu, ies din casa si incui usa.
     Ajung cu 5 minute mai devreme, dar imi trece un gand prin minte ca cel mai bine ar fi sa merg direct in sala de clasa fara sa mai trec pe altundeva, deoarece nu am de unde sa stiu pe unde isi face veacul panarama aceea de Katy, iar in momentul de fata tot ce imi lipseste este un scandal cu una din cele mai problematice eleve ale liceului.
     Daca chiar s-ar ajunge la un scandal intre noi doua, in niciun caz nu ar fi prima ei cearta sau baiate cu cineva din liceu. A fost mereu la un pas de exmetriculare, dar mereu tot ce a facut s-a trecut cu vederea deaoarece parintii ei au o multime de bani si fac donatii considerabile liceului nostru.
     Cu tot norocul care ma urmareste pe mine de obicei, cand intru in scoala simt cum ma apuca o mana de umar si ma trage sprea ea cu foarte multa putere.
     Inchid ochii pentru 5 secunde si cand ii deschid, in fata mea se afla minunata Katy, fix persoana pe care speram sa nu o vad in momentul asta.
     - Ce faci printeso, imi era dor de tine, spuse Katy cu un ton atat de enervant incat iti venea sa o iei la bataie.
     - Stiu ca nu iti convine faptul ca sunt cu Alex, dar obisnuieste-te cu ideea ca sunt mult mai buna decat tine din toate punctele de vedere si ca nu mai ai nicio sansa la el.
     Nu cred ca a fost prea bine cum am luat-o dintr-o data dar in momentul de fata nu am chef sa stau prea mult la discutii cu ea, asa ca ii arunc un zambet plin de sarcasm, ii dau mana jos de pe mine, ma intorc cu spatele la ea si ma pregatesc sa plec.
     Nu fac nici macar doi pasi cand ii simt mana inapoi pe umarul meu, indreptandu-se si ajungand destul de repede in parul meu pe care il trage cu toata puterea in jos, facandu-ma sa cad.
     Cateva secunde mai tarziu o simt peste mine cum incepe sa ma traga si mai tare de par, iar in clipa urmatoare simt o palma care imi atinge fata atat de tare incat ma face sa scuip sange.
     Ceea ce nu stie ea probabil este ca atunci cand eram mai micuta aveam o pasiune pentru bataie, imi placea sa bat pe toata lumea. Imaginati-va o fetita cu bucle, de 1.50, in rochite roz si cu un zambet foarte dragalas care te ia la bataie in cel mai serios mod posibil, aceea eram eu.
     Ajung cateva secunde mai tarziu sa fiu eu cea care loveste iar dintr-o singura palma Katy incepuse sa planga si sa tipe.
     Ceea ce ma uimeste cel mai tare este cum nimeni nu face nimic pentru a ne desparti, elevii si colegii stau si filmeaza in timp ce rad.
     Din fericire ajunge in sfarsit cineva care reuseste sa ne desparta.
     Ups, peofesorul de sport. Ma simt atat de nasol cand stau si ma gandesc ce am reusit sa fac fara sa imi doresc.
     Se pare ca asta nu este o zi prea norocoasa nici pentru mine, nici pentru Katy, dar mai ales pentru parintii mei care o sa ma omoare cand vor afla ce am facut.