Voi fi peste tot

Capitolul 10

Restul săptămânii trecu extrem de repede și de plictisitor, ca o săptămâna de liceu pe scurt.
     Diriginta a venit cu primul scandal, deja a fost o bătaie in școala, am primit atât cărțile cât și orarul iar eu deja simt ca nu mai pot de oboseala pentru ca săptămâna viitoare Am 5 teste și 2 ascultări fix la materiile pe care le urăsc cel mai tare și la care nu pot retine niciodată absolut nimic.
     Din fericire, fiind prima săptămâna de școala am avut puțin noroc și timp sa ies cu prietenele mele in oraș de câteva ori și sa aflu lucruri noi din viața lor.
     Bea avea mai nou prieten de 2 luni, un tip de aceeași vârsta cu ea dintr-un alt liceu. Din câte am înțeles se înțeleg extrem de bine și nu prea are ea de gând sa se despartă de el.
     Mira tot la fel de " sălbatică " a rămas și nu are nicio treaba cu nici un băiat. Chiar dacă este extrem de frumoasa și are un corp genial, nu a avut niciodată un iubit deoarece nu crede in relațiile la vârsta asta.
      Îmi pare extrem de rău pentru ce va urma sa le fac și chiar nu ma simt bine când știu ce ar putea sa le facă animalul ăla. Putini o știu dar el are foarte multe probleme.
      Eu am ajuns sa știu de ele deoarece părinții noștri sunt prieteni extrem de apropiați și familiile noastre ies in oraș măcar de 2 ori pe luna.
      Una din cele mai mari probleme alea lui este faptul ca își schimba stările foarte repede. Acum e drăguț cu tine, după 2 minute te da dracu și nu mai vrea sa ai nici o treaba cu el. Din păcate este și o fire extrem de irascibila și agresiva, motiv pentru care nu oricine încerca sa stea de vorba cu el lejer ca între prieteni. Majoritatea oamenilor când vorbesc cu Alex parca vorbesc cu cine știe ce pușcăriaș abia ieșit de la pârnaie.
     Este deja Vineri și chiar stau sa ma gândesc dacă sa merg la afurisita aia de petrecere și sa îmi pierd toată libertatea sau sa merg și sa pățească Mira și Bea cine știe ce lucru din cauza mea.
     Brusc vreau sa anunț pe toată lumea ca renunț la plan și ca vreau sa stau singura in camera mea pana mor, când, dintr-o data cineva îmi bate la usa și intra mama cu un platou plin de prăjiturele.
      - Ce faci in pat la ora asta ? Întreba ea. Am auzit ca Alex da o petrecere in seara asta. Nu îmi spune ca nu vrei sa te duci. Știi cât de mult ii place compania ta atât lui cât și părinților,
     - Chiar nu am chef sa ma duc, crede-ma... nu pot sta acasă măcar azi ?
     - Haide mai, e o petrecerea super, ca in fiecare an. De ce sa ratezi o astfel de  ocazie doar pentru ca n-ai tu chef ? Unii copii chiar ar vrea sa se ducă dar părinții nu ii lasă, iar eu care îți dau libertatea și acordul sa faci tot ce vrei și sa te duci unde ai chef, alegi sa nu te duci nicăieri și sa fii o leneșă ?
      Nu știu cum sa îți zic dar eu la vârsta ta as fi dat orice ca tata sa ma lase sa ies din casa la o ora ca asta.
     - Ok, gata, ma duc, spun plină de nervi. Lasă-ma sa ma schimb și vin sa te văd înainte sa plec. Mașina e A mea in seara asta, nu îmi pasa. Măcar atât sa primesc și eu după tot ce fac.
     Așa reușesc sa o scot afara pe mama din camera. Chiar ma bucur ca îmi oferă atât de multă libertate, dar uneori devine enervanta rău de tot. Mereu când nu am chef sa ma duc la nu știu ce petrcere sau când nu am chef sa ies cu nu știu cine ma tot freacă la cap cu libertatea maxima pe care mi-o oferă și cum eu nu știu sa profit de ea ca o adolescenta normala.