I want you for me! [Boyxboy] FINISHED

Epilog

Epilog

*Mika's letter

 

...dacă ai dat de acest bilet, ei bine... Înseamnă că eu nu mai sunt cu tine.

          Nu știu de ce am scris asta; sună atât de prostesc.

          De ceva timp, mă apasă ceva pe suflet. Știu că nu crezi în superstiții, însă nu pot să descriu altfel teama care mă macină de ceva vreme. Îmi este frică să nu te pierd; sunt atât de ridicol acum când spun astea. Îmi trec prin minte atâtea amintiri, clipe pe care le avem pentru noi, și totuși nu am încetat niciodată să nu te iubesc. Tu ești îngerul din povestea mea prăfuită. Îmi sunt încă vii,  fiecare dimineața, când mă trezeam doar să te pricesc cum dormi, așteptând ca tu să îmi zâmbești somnoros. Cât de dulce poți fii. Îmi pare rău pentru hârtia șifonată, de vină este cana cu cafea de lângă, nu mă lasă să scriu liniar. Ce ciudat a sunat asta. Dehhh... sunt atât de naiv.

          Am înțeles misterul care zace asupra ta. Saisu, mi-a cerut să ne vedem într-o cafenea unde mi-a spus partea lui de poveste, însă sincer nu-i pot da credit pentru ceea ce a afirmat. Știu că trebuia să te întreb pe tine, am greșit reacționând astfel. Ceea ce s-a întâmplat cu Ichiro, este în trecut. Pentru că trecutul este făcut să fie lăsat în urmă, uitat și închis în tăcerea efemeră a timpului neiertător.  Oricum, nu voi crede nimic, dar nu pot să nu mă întreb care este de fapt adevărul? Cred că l-am pocnit în plină față, hmda... chiar asta am făcut, acum îmi amintesc suprinderea de pe chipul lui. În fine, nu prea mă pricep la cuvinte, și nici cu sentimentele dacă e s-o luăm concret.

          Se pare că timpul petrecut cu tine este cel care contează și nu trecutul tău. De aceea și pentru relația noastră am decis să plec, să te eliberez de orice prolemă pe care am pricinuit-o asupra ta, cu toate că mă doare să fac asta și nu cred că este corect față de tine, însă... așa este cel mai  bine.  Îmi va fi mereu dor  de atingerea buzelor tale catifelate, îmi vor lipsii îmbrățișările tale, surâsul tău coloristic și ochii tăi atât de pătrunzători și frumoși. Ah... de ce a trebuit să caut în trecutul tău? Nu pot decât să strâng puternic stiloul și să mă resemnez. Saisu mi-a cerut să te eliberez, să plec înapoi în America, iar asta nu pot face, dar viața mea a fost pusă sub amenințare. Iartă-mă, dar nu știu ce vreau și nici să ce fac. NU VREAU SĂ TE PIERD!!!

          Gândul că tu vei fi bine îmi dă putere să rezist, și să nu mă prăbușesc în această lume a disperării. Cât de nedrept este totul, și pare că orice este împotriva noastră. Ascult cântecul nostru preferat, și continui să-mi șterg fiecare lacrimă ce cade solitar pe obrajii mei. DE CE NU LE POT OPRII!!

          Simt cum îmi tremură mâna, iar vocea mea a pierii subit. Îmi este fică, frică de tine și de ceea ce se va întâmpla dacă nu voi pune capăt relației noastre. Iartă-mă, pentru a mia oară îți cer iertare îngerul meu rebel. Știu că totul este greșit, și că eu greșesc acum pentru că am ales să cedez în loc să lupt pentru noi doi. TE IUBESC ATÂT DE MULT!!!

          Doare, mă doare să te iubesc astfel. Și mai presus de toate, mă doare să nu vorbesc cu tine și să scriu această scrisoare. Nu am să te uit niciodată, voi păstra în inima mea fiecare lacrimă și surâs pe care doar florile de liliac le știu, precum și adevărul relației noastre. Știi? Atunci când ne-am cunoscut, aveai în mână o floare de liliac. Poate nu-ți mai amintești, dar acel cadou îl păstrez încă într-un jurnal vechi. Nu vreau să plângi, tot ce-ți cer este să mă uiți. Dar nu-ți pot promite că eu am să pot face asta, pentru că părăsindu-te rup o parte din mine.

                                      ...pentru atunci când îngerii ne vor uita,

                                                        cu dragoste MIKA. 

           

           

THE END