°Capitolul 6°

6 2 0
                                    

-Pentru ca trebuie sa iti dau o veste proasta... spune cu frica in voce.
-Sunt pregătită pentru si mai rău.
-Nu stiu cum sa iti zic.
-In cuvinte, si mai repede daca poti.
-Parintii tai au foat ucisi acum 1 ora in casa lor din Londra.
-Cee? nu e adevarat,  trebuie sa ma duc acolo. Ochii imi sunt inundati de lacrimi iar partea intunecata din mine isi cam face aparitia din ce un ce mai mult. Dragos ma tine strans in brate pentru a nu face ceva ce o sa regret. Cand ii dau impresia ca m-am calmat imi da drumul si apoi ii dau o palma inrosindu-i obrazul apoi fugind din casa lui, din curtea lui si ajungand pe strazi singura si trista. Din spate se aud toti strigand dupa mine,  dar nu vreau sa le raspund. Ma duc intr-un loc retras laga un copac si incerc sa imi asez gandurile si sa ascult putina muzica.
-Castile,  telefonul..  Perfect mi-am uitat telefonul la el acasa.
-Buna, ce faci? ma intreaba trecand Florin.
Florin este prietenul meu de cand eram mici, el ma cunoaste cel mai bine, el este sprijinul meu, am fost si impreuna o data dar peste 3 zile am decis sa ramanem doar prieteni. De cand a fost impreuna cu Monica acum 3 ani s-a departat de mine si sunt convinsa ca e din cauza ei.
-Stau, tu?
-Nu conteaza ce fac eu, tu de ce plangi?
-Ei, nimicuri.
-Cassiana! De cat timp suntem noi doi prieteni?
-Aproape 16 ani..
-Si crezi ca in 16 ani nu am reusit sa recunosc cand ai o problema grava?
-Bine m-ai prins. incepem amandoi sa radem Putin apoi se aseaza langa mine.
-Nu te grabeai? Lasi fanele sa te astepte?
-Ee,  ma duceam pana la Monica la spital, m-a sunat si mi-a zis ca are nevoie de sprijin moral si ca nu are pe cine suna.
-Nu spunea ea ca are o mulţime de prieteni si mai ales un istoric indelungat al iubitilor?
-Iar incepi sa te iei de ea?
-Nu doar ziceam,  nu te mai duci?
-Azi am de facut ceva mai important.
-Ce ar pitea fi mai important pentru tine decat Monica?
-Prietena mea de aproape 16 ani,  nu stiu daca o cunosti.
-Ce dragut esti!
-Bine hai ca ma duc ca ma tot suna Camila, mai vorbim.
-Stai ce?  Ok..
  Baiatul asta e ciudat,  chiar am crezut ca ar putea sa isi Faca timp pentru mine dar na acum vad ca am atatea prieteni ca si Monica.
-Cassianaa!
  Aud o voce cunoscuta din spatele meu,  jntorc capul si o vad pe Timeea impreuna cu cei doi alergand spre mine. Ma ridic si incep sa alerg, la o curba dau peste cineva, cadem amandoi,  Emil.
-Ajuta-ma te rog ma urmareste cineva.
-Cine? Intra aici. imi spune si urc intr-o duba neagra in care intra si el alaturi de mine. Inauntru era intuneric dar nu aveai cum sa observi siluetele feminine care dormeau una peste cealalta in fata mea. Intorc acapul spre Emil iar in următoarea secunda imi simt mainile legate cu catuse de bancheta iar in fata ochilor se face torul negru din cauza somnuferului administrat mie de catre Emil. Ma trezesc cu o durere insuportabila de cap in aceeasi masina ,stand intr-o pozitie incomoda, iar lângă mine un om cu cagula pe cap. Cu siguranta era Emil. Fetele din fata mea s-au mai redus, astfel in fata mea ramasese doar o pustoaica de 13 ani, cu mana pljna de intepaturi care dormea. Ridic capul incet si cand ajung sprijinita de bancheta ochii lui Emil ma aţintesc.
-Ce faci Emil?
-Te ajut,  nu ai zis tu asta.
-Asa ma ajuti?
-Adica? Te-am salvat de aia care te urmareau.Macar Poti sa imi multumesti.
-Da corect,  multumesc Emil pentru ca m-ai bagat intr-o duba de in care faceti trafic de prostituate,  m-ai legat cu catuse si m-ai adormit.
-Gata, taci.
-Ce ai spus? mirarea mea a fost comanda lui pentru mine, niciodată nu m-a obligat sa fac ceva, niciodata.
-Ai inteles foarte bine. Spune si imi arata cum isi incarca pistolul.
-Emil.......

^^Subtilități^^Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum