-Dragos! Stai! Urc scarile alergand si gsfaind.
Dragos se opreste in fata unei usi, probabil ca era camera noastra. Ciudat era faptul ca nu a durat mai mult de o secunda, iar pachetul de nervi din fata mea se transformase intr-o persoana calma si relaxata.
-Te misti cam incet iubire. La terminarea propozitiei o aroganta de nedescris m-a cuprins.
-Puteam sa te ajung mai devreme, dar a trebuit sa imi cer scuze din partea ta. Apropo, cine era ala si ea...Nu reusesc sa termin propozitia pentru ca sunt intrerupta
-Taci! Dupa ce si-a dat seama ca ridicase considerabil tonul in fata mea isi cere scuze dar eu ma intorc cu spatele si plec.
-Te rog, Cassiana! A fost o greseala. Intoarce-te! Alearga spre mine si ma intoarce brusc.
-Ce vrei?
In schimbul unui raspuns ptimesc un sarut la care decid sa nu particip astfel incat ma desprind de el apoi ii dau o palma peste obraz. Fac un mic pas inapoi, ma dezechilibrez si astept sa fac contact cu scarile. Spre 'norocul' meu sunt prinsa de doua maini puternice. Ma uit la Dragos realizand ca nu el era cel care ma salvase, intorc capul si il vad pe brunetul de mai devreme.
-Da-i drumul! Spune Dragos catre brunet in timp ce starea de nervozitate ii reveni.
-Nu cred ca asta ar ajuta-o! Aud vocea puternica a celui din spatele meu. In timp ce baiatii isi adresau unul celuilalt vorbe si priviri taioase eu stateam aproape de scari, tinuta de umeri de catre brunet si cu picioarele sprijinite de prima treapta.
CITEȘTI
^^Subtilități^^
Teen Fiction"Sa te iubesc a fost, cea mai rafinata modalitate de sinucidere... " Toate drepturile rezervate