Epilog

858 33 14
                                    

Afară e deja întuneric. Stau cu Nina pe canapea și încerc să-mi stăpânească inima să nu mai bată cu atâta putere. Doar când mă gândesc că Matteo va veni aici și eu tot nu știu ce să-i spun ca să ne împăcăm, îmi vine să mă dau cu capul de pereți.

Se aude o bătaie în ușă. Gaston se ridică și deschide ușa, iar Matteo intră. Ochii lui sunt fixați pe mine la fel cum și privirea mea îl urmărește pe el.

--- Luna...

--- Și eu vreau să vorbesc cu tine.

--- Grăbiți-vă și voi... În câteva minute începe meciul! --- Gaston se așează pe canapea lângă Nina, luând-o în brațe.

--- Eu cred că ar fi cazul să îi lăsăm singuri! --- Nina se ridică și îl ia pe Gaston de mână.

--- Dar vreau să le ascult conversația!

--- Nu-mi pasă, vi cu mine!

Gaston și Nina ies din cameră lăsându-ne pe mine și Matteo singuri.

--- Deci... Luna, eu...

--- Nu trebuie să spui nimic! Eu sunt de vină. Știu că am exagerat. M-ai împins, dar ai făcut-o fiindcă ai vrut să mă protejezi. Îmi pare rău că te-am părăsit și că te-am evitat, dar acum că mi-am clarificat gândurile, vreau să ști că te iubesc și vreau să creștem copilul împreună.

--- Asta înseamnă că mă ierți și ne împăcăm?

--- Da! --- îl sărut apăsat și îl strâng tare în brațe.

--- Acum că ne-am împăcat mă lași să-ți dau cadoul de ziua ta?

--- Ziua mea a fost acum o lună!

--- Și te-ai despărțit de mine, așa că nu am apucat să ți-l dau. Deci... Ce spui? Îl țin cu mine de mult timp și nu vreau să rămân cu el și de data asta.

--- Bine, acum m-ai făcut curioasă. Să văd!

Scoate din buzunar o cutiuță mică din catifea neagră, legată cu o fundă roșie. Se așează în genunchi în fața mea și o deschide. Era un inel cu un diamant strălucitor.

--- Luna Valente, ai vrea...

--- Da! --- îl sărut fără să-l las să-și termine întrebarea --- Stai puțin, noi încă avem 19 ani!

--- Știu, ți l-am dat de acum doar ca să știu că rămâi a mea. Nu vreau să te mai pierd. Nunta va fi mai târziu.

--- Viva Lutteo! --- Nina și Gaston țipau de lângă scări.

--- Și s-a dus momentul! --- Matteo de încruntă, privindu-i urât pe amândoi.

--- Acum că v-ați împăcat putem să ne uităm la meci? Cred că a început deja. --- Gaston se trântește pe canapea luând telecomanda.

--- Da, eu merg sus cu Nina, vreau să o rog să mă ajute să-mi împachetez lucrurile. --- îi fac cu ochiul lui Matteo făcându-l să zâmbească.

--- Deci vrei să ne mutăm împreună din nou?

--- Normal! Doar suntem o familie.

Urc sus cu un zâmbet imens pe buze. După atâta timp în care nu mă puteam opri din plâns, viața mea s-a luminat. Am din nou un copil și acum sunt și logodită cu Matteo. Deși e sufocant și pervers, îl iubesc. Deși sunt nervoasă mereu și împiedicată, mă iubește. Amândoi ne iubim foarte mult dar nu știm să arătăm asta. Așa e iubirea noastră.




💚Un milion de mulțumiri pentru CrazyKoawaa care mereu mi-a susținut cartea. Și cred că ar trebui să-i mulțumească toată lumea fiindcă ea mă convinge să postez atât de des.💚
Voi încerca să fac și volumul 3, dar nu știu când o să-l încep.
💚 Mersi tuturor pentru voturi💚


Our love || LutteoUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum