După discuția pe care am avut-o aseară cu Nina și Ambar, nu am dormit prea bine. Acum, după ce ajung acasă cred că o să încep să-mi împachetez lucrurile, chiar dacă voi pleca la Nina și Gaston abia diseară. În fine, azi e ziua mea și nu vreau să mă gândesc la asta.
Imediat cum deschid ușa îl văd pe Matteo coborând în fugă pe scări. Mă îmbrățișează după care mă sărută, dar eu îl resping imediat.
--- Luna! La mulți ani! Unde ai dormit?
--- La Nina!
--- Stai... Ce? Gaston știa?
--- Normal că știa, doar nu mă duceam la ei să dorm ascunsă prin vreun dulap!
--- Și de ce nu mi-a spus nimic?
--- Eu l-am rugat! Acum scuză-mă, te rog. Trebuie să merg sus.
--- Nu vrei să mănânci ceva?
--- Am mâncat cu Nina și Gaston!
--- Și acum unde te duci?
--- Ți-am zis deja! Merg sus!
--- De ce?
--- Să-mi fac bagajul! Sunt la interogatoriu cumva?
--- De ce ți-l faci? N-ai unde să pleci! Părinții tăi nu sunt în țară.
--- O să mă mut la Nina și Gaston până se vor întoarce ei. Și sper că asta e ultima întrebare pe care mi-o pui pentru că eu nu-ți mai răspund! Și dacă vrei să vorbești cu mine, te anunț că o faci degeaba fiindcă nu o să mai răzgândesc!
Urc în dormitor și trântesc ușa în urma mea după care mă așez pe pat și încep să plâng. Oricât aș vrea nu pot să nu sufăr, dar știu că locul meu nu mai e lângă el.
CITEȘTI
Our love || Lutteo
FanfictionBăiatul fragă... Scuze, defapt acum e Băiatul meu fragă! La fel de arogant și enervant cum a fost de la început. Dar acum e diferit! I-am văzut o altă latură și tot ce-mi doresc e să rămânem împreună alături de copilul pe care urmează să îl avem. ...
