Poezii

37. .suff.

ma trezesc cu-n gol in stomac,
cu gandul teribil ar trebui sa ma impac, 
m-am condamnat sigura la-acest fapt
sigur n-ar fi trebuit sa comit acest act..
fraiera si orbita de propria lume,
am crezut ca totul era pe bune..
distrasa si inconstienta, 
trebuia sa fiu mai alerta..
cu totul tre' sa ma-npac, 
ura, tristetea mi-a pus capac.
toleranta dar si agitata, 
timida dar viloenta, 
prvirea cunoscutilor spre mine simt ca ma irita, 
o avertizare era bine primita.
am avut-o dar am aruncat-o,
am auzit-o dar am ignorat-o.
oare-asa ai vrut tu cel de sus sa fie?
amintirea pe creier ma zgarie.
imi canta-n timpanie ca si-un greier,
aud strigand "Uite alt fraier". 
ce-i cu versurile astea aberante?
pleca de-aici cu victorile tale garantate..
mie-mi place sa gresesc,
pe drumuri strambe sa pasesc..
mie-mi place sa primesc pumni si picioare, 
si-apoi sa ma plang ca doare..

prespun c-am dat-o-n bara, 
nu's a cata oara..
franturi de vise 
le-arunc in abise
incerc sa ma descarc, 
intr-alta corabie sa ma-nbarc,
cea veche s-o las
cea noua sa fie-un vas,
sa pluteasca lin
sa simt ca de-acolo provin
sufletul sa-mi radieze de fericire, 
ca de-acolo apartine.
tot aiurea vorbesc, 
tot mai rar clipesc.
ma pierd uitandu-ma-n vitrine,
oamenii ma intreaba "Ai ceva cu mine?"
nesiind ce sa raspund
in frica ma inund.
dezamgita dar fericita
inceata dar grabita
ma avnat in departare
intr-un loc pe care-l ador cel mai tare,
neintelegand anumite chestii, 
astept de la unii niste sugestii, 
nu rautacioase, doar blande, 
ce sa ma atinga unde, 
inima-mi bate,
durerea combate.