14.La crâșmă[gluma]-1-

42 8 6
                                    

Daca becul este ars,
Nu dam creta pe nas,
Aprindem o lumanare,
Ca poate somnul ne sare.

Tunele in miez de noapte nu mai cautam,
Fiindca in belti ne si udam.
Belti de lacrimi facute de
Andreea mea,
Poate ca prea mult bea.

Bateria de ne moare,
Dam cu bolovani in ea c-o doare,
Si ursul Marinel,
Ne da baterii de tel.

Mergem la crâșma sa bem,
Dar dau de Delia strigand "Ma tem!"
Eu dandu-mi ochii peste cap,
Vad ce are Martinel in scalp.

Gazulite maruntele,
Ce sar pe Andreea ele,
Eu privesc nedumerita,
Cum ea-si toarna pe ea bere-ncalzita.

Iau paharul si i-l dau de cap,
Delia strica "Ioi!Ma scap!"
Fuge la wc usor,
Andreea o ia-n vizor.

Poza i-o da lui Martinel,
Care rade si el,
Andreea cade prin incapere,
Si ii da in cap cu halba de bere.

Martinel pe patul de spital,
Cere niste nectar,
Andreea intelege gresit...
Ursul *poc* si-a revenit.

Helooou
Am facut poezia asta asa, de amuzament pentru o prietena.
Daca aveti amici cu numele lor, dati-le tagg
Adios🤗

PoeziiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum