Tărâmul Celor Pierduți (FanFic BoruSara)

Antrenament/Promisiunea

Sarada P.O.V
Zilele au început sa treacă una după alta. Antrenamentele erau dificile, însă își făcea efectele. Controlul chakrei devine mai ușor pentru mine, curând voi reuși. Acum stau pe o scândură pe care o mențin cu ajutorul chakrei lipita de peretele unei prăpasti
-Ira, părinții mei te-au contactat?
-Sarada, nu vorbi. Lasă-ti gândurile în urma, simte chakra ce ne înconjoară, dar mai mult simte-o pe a ta.
Cum sa simt chakra care ma înconjoară? Acum o simt pe a mea și pe a călugăriței. Închid ochii și oftez, încep sa ma concentrez, însă nimic.
-Sarada, eliberează-ți mintea. Poate cu asta ar merge.
-Ce? Spun și deschid un ochi.
Se apropie de mine și spune:
-Nu vei avea nevoie de ochelari, spune și mi scoate. Acum concentrează-te pe sunetul flautului meu.
Oftez din nou, aceasta începe sa cânte și cu greu încep sa simt ceva. Cântecul ma duce într-o stare amortita, încep sa simt chakra din jur.
-Ira, o simt! Spun bucuroasa.
Se oprește din cantat și spune:
-Perfect. Acum încearcă sa absorbi.
Sa absorb? Vai...va fi greu antrenamentul alături de ea.
-Acumulează cât mai mult.
-Încerc, dar este greu...
-Sarada, știi semnul de pe fruntea mamei tale?
-D-daa...de ce?
-Ai văzut vreodată puterea mamei tale?
-Nu...
-Cu următorul antrenament, te voi ajuta sa îl capeți și tu și ai sa simți pe pielea ta acea putere.
Chiar m-a făcut curioasa, vreau sa am putere, trebuie sa ii opresc.
-Te gândești la Zeii Izgoniți?
-Da, trebuie sa ii înfrâng.
-Nivelul pe care îl ai acum îți va aduce...moarte,spune dur, însă dacă îți vei întrece părinții în putere ii vei învinge.
-E imposibil, spun și îmi deschid ochii, nu o sa reușesc.
-Ba da vei reuși. Acum absoarbe chakra din jur, când am sa vin atunci vei putea face pauza.
Asta-i dur, nici nu știu cât o sa rezist aici...nu spun nimic, închid ochii și ma pun pe treaba. Boruto...ce faci acum? Îmi mușc buza amintindu-mi de ultimele amintiri cu el.
Boruto P.O.V
Ma simt entuziasmat ca ma voi antrena cu Sasuke, însă trebuie să rămân concentrat.
-Boruto, vreau să-ți vad nivelul, atacă-ma!
Ma dau în spate și scot kunaiurile, le arunc în el, însă acesta s-a ferit cu o viteza uimitoare și deja este în spate meu.
-Cu atacul asta slab, vei muri. Am mult de munca cu tine. De ce nu te-ai antrenat cu Naruto?
-Nu am vrut. Spun sec.
-Dar cu Hinata?
-Știu câteva mișcări de lupta.
-Ai byakugan? Spune și se apropie de ochii mei.
-Nu...
-Sora ta deja și l-a trezit, tu de ce nu poți?
-Ca nu pot și punct!
Întrebările lui ma enervează, bunicul meu se așteaptă sa am byakugan, mama la fel, tata la fel. Mereu vad acea tristețe, dezamăgire în ochii lor. La naiba cu clanul Hyuga și Uzumaki...
-Boruto, promite-mi ceva. Spune serios.
-Ce? Spun  detașat de ce vrea sa îmi spună.
-Dacă se va întâmpla ceva...cu noi, cu satul...cu lumea...daca nu voi mai fi eu și Sakura, ai grija de Sarada.
Când a pronunțat numele ei, am simțit cum inima vrea sa îmi Sara din piept...oare ce face? Vreau sa o vad, însă nu pot...
-Nu o lasă să se sacrifice pentru noi, dacă ma va vedea într-o situație limita, ma va pune pe mine înaintea vieții ei. Protejeaz-o!
-Cu prețul vieții mele, jur!
Un mic zâmbet ii apare pe fata, oftează și spune:
-Sa ne apucam de treaba. Sarada știe Chidori, ar trebui sa știi și tu. O data ce stăpânești aceasta tehnica poți sa o îmbunătățesti cum vrei.
Îmi arata semnele și ii apare chidori, îndreaptă mana spre un copac, apoi fulgerele de pe mana sa dispar.
-Ce naiba...? Spun când vad acel copac distrus și plin de flăcări.
Mai face o data semnele, iar fulgerele stau pe mana sa.
-Ăsta ii primul nivel. Dacă reușești sa stăpânești tehnica asta te voi învață alta. Am sa vin deseară sa vad ce ai făcut.
-Poftim?! De ce pleci? Și cum sa reușesc?!
-Ești descurcăreț, doar ești băiatul lui Naruto. Voi fi plecat din afara satului sa cercetez acei zei. Spune și dispare.
Practic m-a lăsat cu ochii în soare. Grozav...oftez și încep sa fac semnele. Încep sa para niște fulgere, însă dispar rapid. Se pare ca foloseste o cantitate destul de mare de chakra. Trebuie sa reușesc.
După o pauza asa de lunga nu am scuze pentru voi 😶 însă sper sa va placa 🙂va pup!