Sentimente ascunse

Capitolul 12

Am stat nemiscata asteptand ca melodia sa inceapa. Corpul imi era acaparat de emotii, dar stiam ca trebuia sa dau tot ce e mai bun ca sa nu ma fac de ras in fata tuturor...mai ales a lui Noah. Am inceput sa ma misc pe ritmul muzicii, insa la final am alunecat, dar cu putin noroc am improvizat sperand ca ceilalti sa nu observe.

-E bine ca si-a acoperit greseala. susoteste cea bruneta.

Nimeni nu a mai spus nimic cateva minute, pana cand Chloe a rupt tacerea.

-Scuze Addie, nu esti ceea ce cautam.
-Ai innebunit Chloe? Ea e chiar ceea ce cautam. Nu poti sa o excluzi doar pentru ca ati avut un trecut mai dureros. E timpul sa o lasi balta si sa treci peste. adauga bruneta.
-Bine atunci dacă nu ne intelegem... hai sa votam. spune Chloe cu un zambet siret pe fata. Cine o vrea pe Addie in echipa sa ridice mana.

In acel moment toate fetele, cu excepția lui Chloe bineinteles, si-au ridicat mana. Spre surprinderea mea si unii dintre baieti au facut acest gest. Dar cui ii pasa de toata chestia asta, cand baiatul care imi fura mintile statea acolo si imi zambea ?

-Pai se pare ca avem o noua coechipiera. spune bucuroasa bruneta.

M-am gandit sa merg la ea si sa-i multumesc, dar Noah s-a apropiat de mine și m-a strans de mana.

-Deci nu sunt singurul cu secrete. spune el.
-Pai nu ma puteam lasa mai prejos, nu-i asa? ii raspund cu un zambet cald. Acum daca ma scuzi, trebuie sa ii multumesc acelei fete. Ai idee cum o cheama?
-Umm...Janice Wright cred.
-Ah bun.
-Ne vedem mai tarziu?
-Sigur.

Si imi da drumul la mana continuandu-mi drumul spre Janice.

-Hei Janice. o strig eu.
-Da?
-Mersi pentru...umm...stii tu... ma opresc, rusinoasa.
-Addie, crede-ma, nu as lasa o fata așa talentata sa-mi scape printre degete. imi face ea cu ochiul. Hei, ce-ar fi sa treci pe la mine mai tarziu, avem un fel de...intalnire a majoretelor, stii tu, sa discutam despre miscari bla bla.
-Va fi si Chloe acolo? intreb eu bosumflata.
-Pai si ea face parte din echipa nu? rade aceasta.
-Mda...
-Ok atunci. Ne vedem la 7. Pa. spune zambindu-mi.
-O sa fiu acolo. o instiintez eu.

--

Primesc un mesaj de la Noah care ma informeaza ca ma asteapta in fata scolii. Cred ca merit si eu momentul meu mult asteptat, dupa ce zi am avut.

-Hei pustoaico.
-Acest cuvant din nou...
-Scuze, mi-a scapat. incepand sa rada zgomotos. Nu voiam sa pun paie pe foc.
-Haha. Ghici cine si-a facut o noua posibila prietena? zic eu.
-Serios? Te avertizez doar, sa nu ai incredere in ele. Nici macar putin.
-De ce?
-De la cine crezi ca stie toata scoala ca am iesit impreuna? Iti dau un indiciu si acela este vipera roscata care nu se lasa pana nu primeste ce vrea.
-Ah, bine, dacă zici tu. spun incet.
-Dar stiu pe cineva in care poti avea incredere. zambeste acesta.
-Oh serios.

Incepe sa imi puna o mana pe talie si cu cealalta imi ridica mana spre pieptul lui dupa care imi atinge bland obrazul. Si din nou simt fiecare atingere a lui. Simt cum fiecare grija dispare, simtindu-l doar pe el.

-Normal. E destul de chipes sa stii. E putin cam rau ce-i drept, dar e dispus sa faca anumite sacrificii pentru a-ti castiga increderea. spune el prinvindu-ma direct in ochi.
-Si foarte modest dupa cum mi-l descrii. rad eu. Cred ca am deja incredere in acel chipes.
-Tocmai ai recunoscut ca sunt frumos? ma intrerupe Noah ranjind.
-Noah! si ii dau un ghiont in piept.
-Scuze, scuze. glumeste acesta. Nu stiam ca ai incredere in mine.
-Noah, mai tii minte petrecerea data de Duke? Cea in care era sa fiu prada unui beat nenorocit?
-Da. începe sa imi mangaie obrazul.
-Cine a fost acolo la momentul potrivit? Cine l-a luat de pe mine? Dupa, cine m-a dus acasa? Puteai foarte bine sa ma lasi acolo neajutorata. Dar nu ai facut-o.

In acel moment l-am luat intr-o imbratisare lunga si stransa...pana cand a zis ca nu mai are aer si a trebuit sa-i dau drumul.

-Vrei sa vii pe la mine? intreaba el, dar se amuza cand vede ca raman perplexa. Oh, te asigur de acum ca nu voi incerca sa fac nimic, cu greu si desigur daca nu vrei tu.
-Uhm... spun nehotarata.
-Hai Addie. Fix acum ai zis ca ai incredere in mine. Promit ca nu fac nimic.
-Okay...dupa poti sa ma duci la Janice acasa? Avem un fel de intalnire cu tot grupul. Te rog! ma milogesc eu.
-Vezi? Asa incepe tot. Nu o sa mai dureze mult si o sa te puna sa fumezi si sa te imbeti sau tot felul de chestii. Daca la petrecere ai fost neajutorata, in echipa lor esti ca o gazela intre o familie de lei.
-Sa speram ca nu voi fii asa vulnerabila atunci. incerc eu sa-l linistesc. Hai sa mergem.

--

Cand ies din masina zaresc o casa. Pff, ce casa? Mai bine zis o vila de doua ori mai mare ca si casa mea. Arata excelent. Dar la ce sa ma astept? Tatal lui probabil ca detine o firma intreaga.

-Intram?
-Desigur.

Daca exteriorul arata atat de bine, interiorul e si mai si. Mobila e facuta din cele mai fine și de calitate materiale. Scarile si semineul sunt toate din marmura, sa nu mai zic de decorul care se potriveste cu fiecare culoare gasita pe peretii vilei.

-Wow. O casa cam mare pentru doua persoane.
-Mda. Tatalui meu ii plac lucrurile scumpe. In fine, casa era facuta de cand ai mei erau inca impreuna. Fa-te comoda, merg sa-ti aduc ceva de baut.
-Nu o sa ma droghezi ca apoi sa profiti de mine nu-i asa? ii zic eu curioasa.
-Hmm...raspunde el cu un zambet pervers. Relaxeaza-te. rade acesta zgomotos. Cauta un film pana atunci. Apropo, floricele cu unt?
-Da. Film de acțiune ?
-Alege tu.
-Doar nu o sa te pun sa te uiti la o drama amoroasa. rad eu.
-Sunt deschis la orice. spune el indreptandu-se spre bucatarie.
-O sa te surprind atunci. strig in urma lui.

Ma pun in fata televizorului si incep sa caut pe Netflix un film de groaza.

Sa vedem daca o sa ii facem fata.

-Ai gasit unul? se indreapta acesta spre canapea cu un bol mare de popcorn si doua pahare de suc.
-Da, e de groaza. Si am o propunere pentru tine.
-Te ascult. zice el curios.
-Cine se sperie primul primeste o provocare de la celalalat.spun eu.
-De acord.

--

Normal ca Noah s-a speriat primul. S-a speriat atat de tare incat a aruncat cu popcorn-ul peste tot, in timp ce eu nu imi puteam stapani rasul.

-Se pare ca avem un pierzator. continui eu.
-Nu e asa amuzant.
-Ba...cam trebuie sa recunosti ca e. incep eu din nou sa rad. Bun deci trebuie sa iti scoti bluza, sa iesi afara si sa strigi un adevar pe care nu il știe nimeni.
-Ai mila...sunt 5 grade afara.
-Ai noroc ca nu te las in chiloti. zambesc eu.
-Ar fi o imagine pe care ai vrea sa o vezi.
-Haha. Acum haide. zic indreptandu-ne spre usa. Bun, esti gata?
-Acum e acum.

A tras aer in piept, fiind pregatit sa strige.

-Incep sa ma indragostesc de Adelaide Winston!

Si cu asta a spus tot ce aveam nevoie sa aud.