Eduard:Daca vrei poți să pleci. Oricum nu avem cum sa facem asta sa para normal.
Eu:Nu cred asta! Nu te cred ! Eu nu am frați sau surori !
Eduard:Și de ce te-as minți ?
Eu:Pentru că ești un ciudat.
Eduard: Crezi ce vrei.
Am ieșit pe ușă și m-am îndreptat spre casa. Când am ajuns am inceput să-mi fac bagajele pentru că mai sunt două zile și trebuie să ne întoarcem în Craiova. După ce am terminat bagajul l-am sunat pe Selly.
*convorbire telefonică*
Eu:Hei,pe unde sunteți ?
Selly:Suntem pe plaja. Hai și tu.
Eu:Nu,e ok. O să merg sa mănânc ceva și ne vedem la hotel când terminați.
Selly:Ok.
Eu:Pa
Selly:Pa
*convorbire telefonică încheiată*
Am ieșit din hotel și m-am îndreptat spre restaurantul meu preferat. Mi-am comandat niște șnițele cu cartofi prăjiți pentru că nu prea aveam chef de altceva de mâncat. Am mâncat și m-am dus în parcul din apropiere. Am inceput sa fac un castel de nisip și să mă gândesc cât de greu era la școală. Dar oare ce o să se întâmple cand o să plec din nou în București ? Ce o să se întâmple cu mine și Selly ? Selena și Max o să poată să fie împreună pentru că Max se mută în București. Dar Selly ? Asta m-a întristat puțin. Ce o să fac eu fara el. Plus că părinții mei ar face atac de cord daca ar afla ce am făcut vara asta. Mai am doar o luna cu ei. V-a trebui să-l fac pe Selly să mă urască. Trebuie să mă despart de el și el nu trebuie sa vrea sa ne împăcăm. Pentru că mi-ar fi incredibil de greu să-l părăsesc și el sa se roage de mine sa nu o fac. Am inceput sa plâng și m-am îndreptat spre hotel. Am de făcut planul despărțirii . Mă pun în pat . Era ora 16:37 și am început să mă gândesc cum sa fac sa mă despart de el fără să fie foarte dureros. Dar nu am nici o idee . Nu vreau să mă despart de el. O să mă bucur de ultima luna împreună și cand o să se termine o să-mi vina mie o idee.
Perspectiva Selenei
Eu:Max,Selly,terminați !
Max:Ce ? E prea rece 😂 ?
Selly:Mi s-a terminat apa din pistol !
Eu:Ajajajaja
Am inceput sa alerg spre mare că să-mi reuplu și eu pistolul.
Eu:Sunteți morți ! Ajajajaja
Max&Selly:Ce frica ne e 😂
Eu:Da ? Lasă că va arat eu.
Ii stropesc si ei încep să țipe că niste fetițe. Apoi rămân din nou fara apa. Selly începe să mă ude cu o apa care are și cuburi de gheata in ea. Încep să tip si sa mă enervez. Max sare in fata mea și încasează toată apa aia rece și începe să-l ude pe Selly. Ni se face foame și oprim jocul ca sa mergem să mâncăm ceva. După ce am mâncat mă așez plina pe șezlong și vreau să mă bronzez dar desigur că Max și Selly și alte planuri. Max începe să mă gâdile in timp ce Selly mă ia pe sus și mă pune pe nisip . Amândoi incep sa mă îngroape in nisip. Max începe să mă sărute in timp ce Selly râde de noi. Amazing !😂
Max:Știi că te iubesc,nu ?
Eu:Știi ce gâdilat o să-ți iei când ies de aici,nu ?
Max:Ooo,mă ia cu transpirații. M-ie super frica...
Eu:Ha ha
Perspectiva lui Eduard
Trebuie să o fac să-și amintească.
Justin:Ce s-a întâmplat de nu-și amintește să aibă frați sau surori ?
Eu:A avut o depresie. Eu mă drogam pe atunci și mama și tata au zis că e mai bine pentru ea daca plec. Au zis că dacă o să mă vadă,o să-ți amintească de trecut si asta nu trebuie sa se întâmple și așa mai departe...
Justin:De ce a intrat în depresie ?
Eu:Pasiunea ei cea mare era să devină vloggerița. Și părinții nostrii nu vor să audă nici în ruptul capului de asta. Așa că i-au interzis categoric să se implice. Și a intrat în depresie. Când și-a revenit eu eram aici. Nu m-a mai văzut de atunci .
Justin:Și cum o facem să-și amintească ?
Eu:Trebuie să o facă ea . Noi nu avem ce să facem.
Justin:Stai puțin că e cineva la ușă. Mă duc să văd cine e .
Perspectiva lui Justin
Deschid ușa și în prag o văd pe Briana. E chiar drăguță fata. O chem înăuntru și îi spun unde e Eduard. Sper că o să-și amintească. Eduard se descurca oricum destul de greu cu toate problemele părinților lui. Ar putea sa lupte împreună pentru ce vor.
Perspectiva lui Eduard
O văd pe Briana stand in fața ușii și uitandu-se la mine.
Eu:Briana,ce mai faci ?
Briana:Vreau sa vorbim . Vreau să știu exact ce s-a întâmplat de nu-mi amintesc nimic.
După ce i-am spus tot m-a luat în brațe.
Briana:Îmi pare așa de rău... Daca as fii știut nu i-aș fii lăsat să te trimită de acasă. E numai vina mea. Îmi pare foarte rău.
Eu:E ok. Contează că ești aici acum. Pentru că nu mai puteam să mă lupt singur cu toate...E timpul sa aflii adevărul despre familia noastră.
Hei...Știu că am postat destul de greu dar cu școala sunt foarte ocupată și nu prea am avut timp sa scriu . Merci ca-mi citiți cartea in continuare. Pwp 😘💙
