Nopti albe cu o minunatie

1.3K 49 4
                                    

Lumina difuza a luni reusea cat de cat sa faca incaperea mai vizibila, Melody si Elias dormeau linistiti alaruri de micul lor ingeras care ocupa locul de onoare dintre parinti. Des nu vroia patul lui, micutul era un rasfatat, asa ca mereu cand era pus in patutul lui, incepea sa planga. 

Cateva scanceli se aud, iar Melody descide usor ochii, si vede puiul sau cum da din manute si picioruse, trecusera trei luni de la nastere, iar mititelul era mandria si fericirea lor de zi cu zi. Melody ia copilul si il aseaza pe ea, cu capul pe sanii ei, si restul corpului sau micut incadrandu-se pe burtica ei. Copilul tace iar Melody trage patura pe amandoi.

-Buna zimineata Regina mea, spune Eliad in timp ce isi ia camasa pe el.

- De unde stiai ca mam trezit?

- Iti siteam privirea pe muschi mei zice el facand cu ochiul.

Melody surade, si muta copilul de pe ea inapoi in pat, apoi fuge la baie ca stia ca nu avea decat cateva minute pana acesta simte ca nici unul dintre parinti nu e cu el in pat.

Ce program ai azi Eliad, intreaba ea cand iese, luindul in brate in timp ce el era cu spatele la ea. Acesta se intoarce cu fata la ea, si o prinde la pieptul sau, oferindu-i o imbratisare adevarata, o saruta pe frunte apoi pe buze.

- Nu prea multe, Eo aproape ca a terminat cu pregatirile, ar trebui sa verifici cum sunt lucrurile, o sa fiu plecat intre ora 3 si 5 daca se intampla ceva ori ce, ma anunti imediat.

-  Nu iti fa griji, vine si Adrian cu tine?

- Da, veti fi singure va descurcati?

- Singure, cred ca glumesti, avem un castel ce forfata de atatia angajati, si o armata la o aruncare de bat, stai calm iubire.

- Stiu, dar parca mai in siguranta va stiu cand sunt langa voi.

- Nu mai fa pe smecherul, acum si eu sunt fortoasa, sti bine.

Si asa era, puterile lui Melody nu disparusera, erau chiar din ce in ce mai puternce, Sebastian ia spus ca totul e in regula, atat timp cat are controlul pe ea, dar era ceva nou si pentru el nu se mai confruntase pan acum cu un spirit demonic stravechi, deci, el a presupus ca e normal sa se astepte la tot mai multe puteri.

Scancetul copilasului se aude, iar meloy evadeaza din bratele lui Eliad, ia copilul, si se duce inapoi spre el.

- Sa trezit sa iti spuna sa ai grija de tine.

- Pai, o sa am, spune el uitandu-se la copil.

Prichindelul nostru ii zambeste lui Eliad, iar eu simt prin legatura noastra cum Eliad se inmoaie tot.

- Pa melody, spune Eliad, si isi arunca sacoul pe spate dupa care ma saruta, pa Sevastian, supune Eliad, sa fi cuminte si sa ai grija de mami.

Eliad a plecat asa ca e timpul de joaca.

Ma pun sa il schimb pe Sevastian, apoi el se joaca cu piceorusele pana ma schimb si eu, pot sa zic ca ma descurc destul de bine cu el, poate e primul copil dar sigur ma ajuta legatura noastra cand stiu mereu ce vrea. Il alaptez, si chiar atunci se aude o bataie in usa. 

- Cine e?

- Sandra sunt Melody.

- Intra Sandra.

- Cum sunteti in dimineata asta? inteaba fata apropiindu-se de noi.

- Foarte bine, spun eu, am dormit bine, si am fost cumintei, nu am mai avut dureri de burtica.

- O ce ma bucur. 

Sandra mă ajută să îl pun pe Sevastian in port bebe-ul pe care l-am primit de la Eo cadou.

Supusa tie! |||Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum