Rosedale

"Niciun Harry care sa o ajute"

  —E chiar ușor.— a zambit Justin.

  Dar Ariana nici macar nu l-a auzit de bataile inimii sale. Privea cerul de cand pornisera cu White pe pajiste.
  A urmarit cum tot ce parea albastru lin, se transforma ușor, ușor în praf negricios.

  Venea ceva.

  Ariana stia ca venea ceva puternic, ce o înspăimânta de la incidentul cu Harry.

  "—Ești de acord, Ari?—

  Cafeniul Arianei s-a contopit cu verdele puternic din privirea baiatul, nesigura pe ea.

  —Nu stiu ce sa spun, Harry.— si-a dat un fir de par in spatele urechii. —Nu avem voie sa mergem mai departe de pajiste.—

  Zayn si-a dat ochii peste cap, intrand in incapere. —Oh, haide! Ce se poate intampla?—

  Șatenul și-a privit prietena, luand-o usor de mana, linistind-o. —Daca nu vrea sa mearga, nu o putem obliga, Zayn.—

  —Dar este ridicol!— a ridicat mainile. —Este o fricoasa.— a bufnit.

  —Zayn, taci.— a marait Harry.

  Ariana si Harry erau cei mai buni prieteni din toate timpurile, iar acum, cu treisprezece ani, nu aveau de gand sa se opreasca.

  Daca baiatul tinea la cineva mai mult decat la propria sa viata, aceea era Ariana. Bine, si Kendall, dar era cu totul alta situatie.

  —Nu ii poti vorbi asa.— a privit-o, linistitor, invartind unele dintre suvitele ei roscate in jurul degetului sau.

  Zayn si-a dat ochii peste cap. —Atunci, sa imi demonstreze ca nu e asa.— s-a apropiat. —Haide cu noi.—

  Fata a ridicat privirea din pamant, analizandu-l pe brunet. —Fie.— a oftat.

  —Nu trebuie sa faci asta, Ari. Lasa-l sa creada ce doreste, noi doi stim cat de curajoasa esti.— a zambit intr-o parte.

  Ariana a zambit si i-a apucat degetele lungi si albe, incrucisandu-le cu ale sale. —Pregateste-te de a ramane surprins de curajul meu, Malik.—

  Băiatul a dat din umeri, urmandu-si prietenii spre exteriorul cladirii.

  —Acolo.— a aratat Harry cu degetul spre o adunatura de copaci inalti.

  —Iti voi da un avans de cinci secunde, doar pentru ca imi esti colega de banca.— si-a dat ochii peste cap.

  Harry i-a ignorat comentariul lui Zayn, apropiindu-se de Ariana care se urca pe White.

  —Imi este teama.— a soptit Ariana, in intentia ca Zayn sa nu auda.

  I-a privit ochii tulburati si a oftat. —Nu ai de ce. Nimic nu se poate intampla, vei merge pana acolo, te vei intoarce si ii vei arata lui Zayn cat de puternica esti.— i-a zambit dulce.

  Dar Ariana nu a reactionat. Inima ii pompa sangele in vene ca niciodata. A ridicat privirea, analizand norii de deasupra capului sau.

  Baiatul a oftat din nou in fata temerii fetei. —Îți promit.— ochii Arianei l-au privit confuzi. —Îți promit ca nu ti se va intampla nimic.—

  —Gata cu declarațiile, sa incepem odata.— a strigat Zayn, apropiindu-se calare pe un cal de doua ori mai mare decat White.

  Harry a inghitit in sec. —Pe locuri, fi-ti gata...Start!—

  I-a privit indepartandu-se, un sunet puternic auzindu-se pe fundal.

  Un tunet.

  —Atat poti?— a ras Zayn, depasind-o, ambii trecand de mijlocul traseului.

  White a maximizat galopul, ajungandu-l pe Zayn din urma, privirile dintre Ariana si baiat fiind mortale.

  —Voi castiga.— a bufnit Ariana, terminand intoarcerea de langa padure, tinta fiind punctul de start.

  Armasarii erau din ce in ce mai agitati, stapanii lor tragand din ce in ce mai tare de ei, ignorand revolta naturii din jurul lor.

  Viteza fiecaruia ar fi fost imposibil de stabilit, doar siluetele fiind posibile de observat clar.

  Ariana si-a schimba privirea spre chipul concentrat al lui Zayn, ce se afla la doar cativa metri in stanga sa. Era convinsa ca va castiga, dar intorcandu-si privirea spre tinta, un tunet urmat de un puternic fulger le-a taiat calea.

  Il puteai vedea pe Harry alergand din distanta spre o Ariana confuza si un Zayn aruncat in distanta de catre cal.

  Ariana atingand si ea pamantul.

  Lasand in urma doar amintirea cailor speriati, pornind in directii opuse, si mainile reci ale lui Harry pe obrajii săi, inainte de a deveni totul negru."

  Era o furtună.

  —Justin, te rog oprește-te!— a spus Ariana, dar in zadar.

  Viteza lui White crestea odata cu zambetul lui Justin.

  Baiatul era mult prea concentrat in adrenalina ce ii curgea prin vene, lasandu-si toate grijile in soarta vantului ce ii tulbura varfurile blonde.
  Nu mai auzea si nu mai vedea nimic altceva, nici macar furtuna ce era din ce in ce mai grea deasupra lor.

  Lacrimile Arianei curgeau rapid pe obrajii ei rosii, in timp ce tragea de maneca cămășii lui Justin pentru al opri.

  O mica rugaciune se auzea in capul ei, diminuand ecoul tunetelor neincetate ce ii patrundeau in amintirile vechi.

  Vocea lui Harry acoperea rugaciunea si speranta fetei, repetand aceeasi minciuna de fiecare data "Iti promit ca nu ti se va intampla nimic.".

  Ochii ei s-au deschis brusc la ricarea lui White in doua copite, intrand in padurea ce o speria de cand era doar o mica fetita.

  —Justin!— a strigat fata, in sfarsit, trezindu-l din transa in care se afla.

  Dar fusese prea tarziu, din nou.

  Capul Arianei a atins frunzele umede ce se mai aflau cazute, sunetul scos de White fiind ultimul lucru auzit, inainte de a i se sterge complet imaginea cu Justin cazut in partea cealalta.

  Situatia se repetase, diferenta era ca...nu mai exista niciun Harry care sa o ajute.

Încă un capitol pentru că celalalt a fost oribil. 😂