XXXV

296 22 0
                                    

Ne-am asezat in banci, incepand deja orele. Prima ora, chimia.

Profesoara:Va rog sa transcrieti schema de pe tabla pe caiet.

Ma uitam la tabla si incercam sa reconstituiesc desenul pe caiet. Un ciocanit in usa s-a auzit, dupa care aceasta s-a deschis, pe ea aparand o fata foarte frumoasa cu niste foi in mana.

Ea:Ma scuzati, pot face un scurt anunt?

Profesoara:Sigur!

Ea:Multumesc! Stiu ca e prima zi de dupa vacanta, dar am vrea ca evenimentul ce urmeaza sa vi-l prezint sa fie realizat cat mai repede. Este vorba despre concursul de talente muzicale. Acesta va avea două etape in care va trebui sa pregatiti cate un cantec. Juriul va fi alcatuit din trei elevi ai ultimului an al celei mai bune scoli de muzica din tara. Prima proba, auditiile, vor avea loc la sfârșitul saptamanii. Avem doritori?

Toti taceam. Mi-ar placea sa concurez la un concurs de genul asta, dar nu pot canta in public, dar apoi sa ma mai si jurizeze cineva. Stiam si singura ca eram varza, nu mai trebuia sa mi-o spuna cineva. Ii simteam privirea lui Louis asupra mea. In niciun caz!

Ea:Nu vrea nimeni?

Louis:Eu!

El mi-a luat mana si a ridicat-o. Eu m-am uitat speriata la el incepand sa tremur. Cand fata aceea s-a uitat spre banca noastra, el mi-a dat drumul, eu ramanand blocată.

Ea:Super! Cum te numesti?

Mi-am lasat mana usor in jos, ramanand cu gura deschisa. Credeam ca a inteles ca nu eram in stare de asa ceva, dar se parea ca m-am inselat.

Eu:E-e-u...n-nu...a...

Louis:E mai timidă. O cheama Brittney Parker.

Ea:Minunat! Iti las un pliant cu informatiile de care vei avea nevoie. Multumesc! La revedere!

Ea a scos o foaie dint-o folie si a pus-o pe banca mea, dupa care a plecat.

Profesoara:Nu stiam ca stii sa canti, Brittney.

Eu:E-eu ...a...

Louis:E foarte talentata!

Profesoara:Atunci astept sa te aud vineri!

Am tacut si lectia a continuat. După ce ora s-a terminat am fugit in biblioteca, ascunzandu-ma de Louis. Cum a putut sa faca asta? Eu nu voiam sa particip la asa ceva! Nu puteam! Avea sa fie groaznic! Lacrimile au inceput sa imi curga pe obraji, gandindu-ma ce trebuia sa fac. Incepeam sa cred ca eram bolnava psihic. Ce era cu mine?

Cinderella...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum