Cinderella...

LXVII

Apoi s-a auzit usa salonului deschizandu-se. M-am departat de el si am vazut ca mama mea,a lui si sora lui ne priveau. Erau toate mirate,dar totusi rudele lui aveau mici zambete pe fata. Insa mama era incruntata.

Mama lui:Britt...nu te-am gasit in salonul tau. Ne scuzati de intrerupere!

Eu eram speriata nu stiam ce sa ii spun mamei. O sa ma omoare.

Eu:E-eu...

Mama:Hai sa mergem,Brittney...

M-am ridicat de pe pat,sprijinindu-ma de carja, dar Louis m-a prins de mana.

Louis:Te rog...

Eu:Ma intorc...promit!

Mi-a dat drumul la mana trist,lasandu-ma sa merg cu mama la mine in salon. Nu voiam sa il las chiar acum,cand aveam nevoie de suportul celuilalt. M-am intins in pat,urmarind-o cum sta stresata sau enervata. Nu eram sigura.

Mama:Of...asta imi mai trebuia!Ce faceai cu el in masina?Uite ce ti-a facut!Mai mult,ce faceai cu el pe pat?L-ai pupat?! Trebuia sa imi spui!

Eu:Pai...ai spus sa nu ma gandesc...

Mama:Stiu...Deci ai decis sa ma minti iar. Stii ca eu consider ca esti prea tanara pentru asta!

Eu:...

Mama:Sa nu imi mai ascunzi lucrurile astea!De cate ori ai iesit cu el?

Eu:Trei..

Mama:Faci ce vrei...Dar sa nu ma faci de rusine!

Mama a stat o ora cu mine, dupa care am vorbit cu Alan. S-a asigurat ca sunt bine si m-a lasat singura. Am mers direct la el. Rudele lui inca erau acolo. M-am blocat in fata usii. Credeam ca au plecat. Louis avea ochii inchisi,

Sora lui:Nu sta asa!Ia loc,sa nu obosesti!

M-am asezat pe scaunul indicat de ea. Pare draguta.

Mama lui:Deci vou doi...?

Sora lui:Da!

Ma uitam la ea nestiind ce sa spun.

Sora lui:Tu esti Britt,nu?

Eu:D-da...

Sora lui:Atunci tu esti!Marea lui iubire!Fata care i-a "rupt inima si i-a cusut-o cu grija de fiecare data".

Eu:A-asta a sp-pus el?

Sora lui:Cu buzisoarele lui alea mici si roz!

Am zambit timid. Chiar i-a vorbit despre mine asa?...

Louis:B-britt?...

M-am ridicat de pe scaun si am mers langa patul lui. S-a trezit si probabil m-a auzit vorbind cu sora lui. Avea ochii abea deschisi si indurerati de la incercarile de a se misca.

Eu:Hey...esti bine,amice?

Mi-a aratat un zambet mic drept raspuns.

Eu:O sa te faci bine. O sa astept asta. Promit!

Louis:t-te...

Eu:Sh...relaxeaza-te...e ok.

I-am zambit mangaindu-i obrazul. Usa salonului s-a deschis,intrand o asistenta.

Asistenta:Ma scuzati,programul de e
vizita s-a sfarsit.

Mama:Sigur!Plecam imediat.

Mama lui s-a apropiat de pat,privindu-l.

Mama lui:Ne intoarcem maine!Aveti grija de voi! Pa!

Eu:La revedere!

Cele doua au iesit din salon,ramanand doar eu cu el. I-am luat mana lui intr-a mea,mangaindu-o cu degetul mare. De ce el s-a ranit asa mult?Nu trebuia... Usa salonului s-a deschis iar,pe ea intrand asistenta.

Asistenta:E ora mesei!

A adus o tava cu mancare care arata  de parca a fost pusa in masina de spalat si s-a decolorat.

Eu:Il ajut eu!

Asistenta:Bine!Vrei sa iti aduc si tie mancarea aici sau o las in salonul tau?

Eu:O-o puteti aduce a-aici?

Adistenta:In regula..

L-am ajutat sa isi ridice perna si am luat bolul in mana. I-am dat sa manance cu lingurita. Nu a putut sa manance tot,cum e si normal pentru starea lui, dar e un inceput. I-am dat sa bea niste apa si am avut grija de el cat de mult am putut.

Louis:M-multumeac...

Eu:Pentru nimic! Acum ar trebui s qmerg la mine in salon.

Louis:Brit...

Eu:Da?

Louis:t-te...iub-besc!

Am rosit!!!A spus ca ma iubeste!Iiiiiiiiii!!!!Ce dragut!!

Eu:Odihneste-te si ne vedem mai tarziu!