Era o zi de octombrie ploioasă pe străzile metropolei. El mergea pe stradă, singur, ca de fiecare dată, meditând. A zărit-o pe ea.
Stătea lângă o cabină telefonică, se adăpostea de ploaie.
Chipul ei și privirea neutră îi transmitea confuzie, însă confuzia ii se părea misterioasă în cazul ei. Un mister pe care voia să îl dezlege.
CITEȘTI
Roses from Robert
Short StoryNu erau deajuns 365 de zile pentru a-i arăta cât o iubește. Asta era el, era compus din fiecare moment petrecut împreună, fiecare zâmbet, fiecare întâlnire neașteptată a privirilor. Nu își călca orgoliul pentru oricine, însă i s-au aprins călcâiele...
