Prințesa a venit azi la școală, mă simțeam întreg. Pot spune că îmi era teamă să nu i se întâmple ceva, la cât de fragilă e. Am intrat în școală și m-am întâlnit cu Lucas și Loren, care mai nou formau un cuplu.
- Hei hermano, ce faci? Pari cam pierdut, spuse Lucas uitându-se la mine cu o privire ce mă făcea să râd pe interior de fiecare dată.
- Sunt doar obosit, nu prea am dormit. Tu ce faci?
- Mă ocup cu organizarea balului. E cam multă muncă și m-am gândit să le ajut pe fetele de la 10A cu decorarea, spuse acesta cu un rânjet pe față ce a fost imediat șters de palma acidă pe care a primit-o de la Loren.
- Uitasem de bal. Baftă cu decoratul și cu toate alea. Pa, spun eu îndreptându-mă către dulapul ei pentru a-i lăsa biletul și trandafirul.
CITEȘTI
Roses from Robert
PovídkyNu erau deajuns 365 de zile pentru a-i arăta cât o iubește. Asta era el, era compus din fiecare moment petrecut împreună, fiecare zâmbet, fiecare întâlnire neașteptată a privirilor. Nu își călca orgoliul pentru oricine, însă i s-au aprins călcâiele...
