Pov. Luna
Bretele lui Logan sunt așa de calde. . Fără să vreau, mă uit peste umărul lui și-l văd pe Harry.E numai vine mea. De ce el? Trebuia să fiu eu accea.
Logan- Hai la spital.Luna- Nu...
Logan- Luna nu te încăpățâna...
Mă împing din brațele lui.
Luna- Am spus nu!Logan- Liniște-te.
Mă ia în brațe. Fără să vreau, mă las istovită de puteri și adorm.Pov. Logan
Simt cum Luna se lasă moale în brațele mele. A adormit. Salvarea a venit și-l ia pe Harry. Îi urmez până la ambulanță și în câteva minute, ajungem la spital.O iau pe Luna pe o targă și o duc într-o cameră separată. Mi-au spus să aștept pe hol.
Am incercat să o sun pe mama lor vitregă, dar fără niciun rezultat. Un doctor a venit la mine și mi-a spus că pot intra la Luna în cameră.
M-am așezat lângă ea, pe un scaun. Deja aștept să se trezească de 3 ore. Mă ridic de pe scaun și mă uit la ea.
Are ochii deschiși și plânge.
Logan- Luna... Credeam că dormi...
Luna- Și eu credeam că Harry va trăi...Logan- Îmi pare rău...
Mă apropii de ea și îi dau o îmbrățișare.
Luna- Nu am nevoie.Logan- Ba da.
Luna- Lasă-mă!
Logan- Ok.
Mă îndepărtez de ea și mă așez pe scaun.Luna se uită pierdută pe geam.
Logan- Ai nevoie de ceva?
Se întoarce spre mine.
Luna- De Harry.Logan- Merg să-ți aduc un pahar de apă. Vin imediat.
Mă ridic de pe scaun și ies. Merg la automatul de apă, de pe hol și iau un pahar. Îl umplu cu apă rece, apoi mă întorc în cameră.Deschid ușa. Luna nu era pe pat. Mă uit în jur. Luna era pe pervaz, gata să sară. Arunc paharul de apă și fug spre ea, luând-o de talie.
Luna- Lasă-mă!
Logan- Nu face asta!
O pun pe pat. Se face ghem și începe să plângă.Luna- De ce? De ce el? De ce nu eu?
O iau în brațe și într-un final adoarme.
CITEȘTI
Tristețea unei adolescente
Ciencia FicciónO fata pe nume Luna, face 18 ani, dar nu primește un cadou dorit. Îi moare mama și cade în depresie pentru că trebuie să se mute cu tatăl ei și cu mama vitregă, în celălalt capăt de oraș, departe de prietenii ei, la o școală nouă, unde Logan, un băi...