"Cum e posibil?"

242 20 11
                                    

Pov. Luna
Rămân cu gura căscată. Chiar e Harry? Niște lacrimi de fericire îmi curg pe obraji. Îmi smulg perfuziile din brațe și fug la Harry. Îl prind în cea mai strânsă îmbrățișare pe care am dat-o vreodată.

Acesta îmi răspunde imediat la îmbrățișare. Cad în genunchi, din cauza durerii și fericirii. Harry cade și el în genunchi, dar tot puțin mai sus ca mine.

Stăm îmbrățișați câteva minute, până simt o durere cumplită în tot corpul

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Stăm îmbrățișați câteva minute, până simt o durere cumplită în tot corpul. Fără să vreau, mă las doborâtă de dureri și leșin.

Pov. Harry
Nu prea stiu cum am ajuns aici, dar sunt fericit că sunt din nou, cu Luna si ca ea e bine. Ultimul lucru pe care mi-l amintesc, a fost că m-am îmbrățișat cu Luna, când am găsit-o răpită, într-un beci, de Alex.

Luna îmi sare în brațe și o cuprind și eu. Stăm așa minute bune, după care o durere cumplită îmi cuprinde tot corpul.

Simt cum Luna se lasă în brațele mele și eu o prind. O pun pe pat. O asistenta intră și se uită la Luna, apoi iese. Durerea s-a mărit și mă așez pe un pat, de lângă Luna.

Un doctor intră și îi pune perfuziile înapoi Lunei. De ce se simte așa rău?
Vine la mine
Doctorul- Sunteți fratele Lunei, nu?
Harry- Da.
Doctorul- Și te doare ceva?

Un scâncet mic iese din gura mea. Cred că asta îi răspunde la întrebare doctorului.
Doctorul- Te rog să te întinzi.
Aşa am şi făcut. Ma consultat şi nu am nimic

Pov. Logan
Da. Chiar am făcut-o! Am făcut-o pentru Luna. L-am înviat pe Harry. O bătrână vrăjitoare m-a ajutat. Și am făcut-o!

Tristețea unei adolescenteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum