Believe in what you see

Eternal Forest

   Cu toata teama ca poate nu voi reusi sa ma intorc in oras,patrund in padure.Noaptea din ea e asa de neagra,amintindu-mi de ochii lui Destiny,parca ma inveselesc un pic.Eu am ochii de un albastru rar intalnit,medici din orasul meu m-au trimis la specialisti pentru a vedea,care e cauza lor.Pe de alta parte sunt si schimbatori,uneori inchizanduse ajungand pana la un albastru aproape negru.Nu stiu de unde mi-a venit gandul asta,dar imi doresc macar o data sa o vad.Destiny are o frumusete aparte,nu cred ca am mai vazut om cu asemanare ca a ei,combinatia dintre albul pielii si negrul ochilor ,e asa diferita.

     Gandindu-ma la ea....am tot mers prin padure drept din locul unde a avut loc accidentul.Pentru ca daca mergeam asa urma sa ajung in oras,deoarece soseaua ocoleste o padure facand aproape un cerc.Deci daca nu pierdeam linia imaginara trasa pe harta imaginara,trebuia sa ajung unde imi propusesem.

     In linistea noptii aud parca niste pasi,ma opresc si ascult,nu e mai auzeau .Imi continuu drumul si din nou se aud,in timp ce continuam sa merg imi intorc capul in toate directiile,dar nu vad nimic.Padurea pare destul de deasa si noaptea ce ma inconjura nu imi permitea sa vad prea departe de mine.

    Reusec totusi sa vad in apropriere un bat gros,era bun sa il folosesc pe post de sprijin dar si de arma.Nu chiar o arma letala,darbuna pentru animalele salbatice din jur.Deja mergeam de mai bine de doua ore,miezul noptii era destul de aproape.Gandul ca totusi sunt intr-un loc necunoscut mie,si chiar nu doream probleme in plus.

    Aud din necunoscutul paduri un gand ",Sper sa nu ai incredere in nimeni si nimic,mai ales in padurea asta blestemata".Era aceasi voce pe care o auzisem in padure cand,ceva ma salvat .Incep si ma uit in jur,ma invart ca un titirez,in speranta sa zaresc ceva ,orice.Dar nimic ,absolut nimic...doar ceva cu coada mare si stufoasa se ascundea in spatele unui copac.(sincer se vede ca e animal nu se pricepe la ascuns...sau cine stie)Imi fac curaj,ma apropriu de acea fiinta,care nu stiu de ce,am senzatia ca ma urmareste.

    Eram aproape,chiar foarte aproape,intr-e mine si animalul carui ii apartinea coada,mai erau doi sau trei copaci.In momentul cand mam apropiat din nou"De ce vine spre mine.E nebun nu se gangeste la consecinte.Mai bine plec."In acea clipa am inceput sa fug in aceasi directie cu el.Era lupul argintiu care il vazusem in nenumarate randuri,chiar el era .Nu imi venea sa cred cat de frumoa,cat de stralucitor era.Fugeam dupa el si in timp ce alergam claritatea paduri o vedeam din ce in ce mai bine.Si cel mai important ce se intampla cu mine,cum pot eu sa fug la fel de repede ca el.Vad noaptea ca ziua si picioarele mele alearga mai repede de cat va puteti imagina.Dar toate ca toate cum pot eu auzii ce gandesc altii.In timp ce alerga auzeam ce gandeste"E nebun,cu adevarat nebun,cum poate sa ma urmareasca.El nu se gandeste ca eu sunt lup si el este om.As putea sa il sfartic,daca as vrea.Poate chiar nu ii mai pasa de el."Vede-ti acum pot recunoaste ca sunt cudat,al naibi de ciudat.Daca cineva va afla ca eu stiu tot ce gandesc m-ar ucide.

     Alergam ca bantul si ma simteam asa de bine si de liber,un sentiment unic,pe care nu lam mai trait."Stai asa,ceva nu e in regula,oameni nu pot fugii asa repede ca noi.El cum poate sa fuga in pas cu mine,ce se intampla cu el." In acel moment am tipat....

-Hei ....tu ....lup ce esti!(sa oprit brusc si sa intors)

-De ce imi apari mereu in cale?(se oprise de tot)

  (In mintea lui)Asta e dus de tot,de ce striga la un animal?Cred ca ar trebuii sa ii ajut cumva sa scape de aici.Poate din cauza frici se comporta ciudat.Cine stie ....poate mai bine il icnor.

     Dar modul cum am reactionat eu a fost surprinzatoe si pentru mine.Ce intelegea prin icnorare el nu stiu,cer e ca alerga spre mine si avea sa ma ocoleasc fugind mai depart.Nu ,nu aveam de gand sa il las sa scape si de data asta .Mai ales acum cand intelesem ca nu imi va face rau,dar de ce? Cand a fost aproape de mine mi-am schimbat directia cu a lui si apjuns in dreptul meu am sarit pe el,tratindul la pamant.Cand am realizat ce am facut,am sarit in picioare,totusi usor speriat.