Volume de aer III

poem de mărimea a doi ani

La Brâznic de-o vară,
cerul întreg n-a mai vrut să plece,
săturat de drum, obosit să alerge.
Capul domol la MamaTina în poală și-l lasă,
stau norii pufoși și ca mâții împrejur visează,
întinși cât e ziua și prispa de lungă.

Soarele și el ...plictisit ce să facă
tot privind la ''sărăciile astea'',
chipul cu greu prin ogradă și-ascunde
și din raze cântând ca din liră doinind,
printre flori și albine
valsează.