Și privea înainte, în gol, cu ochii mari de culoarea argintului. Era ciudat cum un simplu sentiment o făcea să se prăbușească plângând. Golul din inimă nu înceta să-și facă simțită prezența, nu înceta din a durea. Respira greu, încerca să nu se mai gândească, încerca să nu bage in seamă lipsa de aer. Ar fi vrut să nu mai existe, era prea sufocant. Lacrimile fierbinți au început să curgă iar pe fața ei și atunci s-a prăbușit.
